Cu multe poze şi poveşti, mult de lucru şi mai ales oboseală apăsătoare. Aşa că doar un preview deocamdată, ne socotim în cîteva ore.

Azi stau goală şi impudică, în scurgătorul de vase. Domnu’ e plecat, mi-a lăsat vorbă să vă zic că azi, dacă tot e vineri, poate găsiţi una dintre variantele de pe vremea cînd eu nu eram nici în proiect. Poftă bună, indiferent de situaţie :)

În sfîrşit, „zeii” s-au înduplecat şi e vineri din nou. În seara asta îţi vei saluta din mers celula din „cubical”, îţi vei lua la revedere de la post-it-urile de pe marginea ecranului. Spală-ţi cana de cafea pentru a cincea oară săptămîna asta, treci pe la garderobă să-ţi iei hainele de civilie, cureaua, şireturile şi ceasul. E rost de „Jailbreak”.

Pînă sîmbătă nu sînt chiar conectat. Am lăsat cîte ceva la „macerat”, cît să nu dispar chiar de tot. See you soon.

Caserola este stăzi e pe fast forward, joia e un fel de promo pentru vineri, aşa că executăm cu aripioare de pui opărite şi apoi rumenite în tigaie, apoi tăvălite prin cel mai gustos praz călit cu puţin unt şi zeamă de carne. Simplu? Este. Ieftin? Veţi vedea mai jos. Rapid? Cam cît ai zice “praz”. Unde mai pui că prazul e un fel de ceapă mult mai nobilă, care-şi dă mai puţine “aere” şi poate sta pe post de garnitură caldă lîngă o mulţime de companioni de nădejde. (clic foto pentru detalii)

Cine ar mai putea avea un fel de „C’aşa be’ oame’ii ‘uni”, aranjată cu stil şi sunete  potrivite propriei naţii? Ia să vedem cine e perspicac…

Abia azi am văzut-o pe-asta. (merci, Fratello!) O pun la insectar numai în virtutea relaţiei de lungă durată cu protagonista, dar întrebarea e răutăcioasă, e un pic „a la Gaiţă” din vremurile bune.

Nu m-am putut abţine. Celebra piesă Beatles mi-a sunat în cap de îndată ce am definit “au gratin” în dispoziţia mea culinară de aseară. Ciuperci mari şi sănătoase, puţină costiţă afumată, tăiată subţire, “a l’italien”, cîteva cubuleţe de caşcaval afumat, un sos de smîntănă fină şi, peste toate cele, o mînă de ceapă verde, colorînd turbat toată povestea. (clic foto pentru detalii şi mai multe imagini)

Da’ pînă cînd atîta muzichie să tot scobesc din colţuri şi cotloane? În dimineaţa asta ia o poezie cam deochiată, că e miercuri, coane!

Prînzul de astăzi vine puţin mai tîrziu decît de obicei. Staţi pe-aproape. Pînă una alta, o privire pe furiş, prin gaura cheii de la bucătărie.