Nu stiu voi, dar eu sigur ma trezesc aproape in fiecare dimineata cu un cintec in cap. Din pacate nu mi se intimpla ca lui Paul, care a visat „Yesterday” si caruia ii era teama ca a auzit-o in alta parte. Citeam undeva ca prima varianta a fost ceva cu „Scrumbbled eggs, oh, my darlin’ how I love your legs…” Asa ca rezultatul muncilor mele nocturne auditive poate deveni bun de dat si altora. Astazi – din OST „Moulin Rouge”, „Come What May”. Nu e chiar de start-up, da’ merge.

Nu cred ca mi s-a parut si nici ca sint un mic bulangiu ofticos. E cam nasol. De la logo pina la prestatie. Pentru a zugravi kitsch-ul de televiziune astfel incit sa para masticabil pina si de catre cititorii inversunati de filosofie, ai nevoie de specialisti de calibru, pe care Prima nu-i are. Asa ca de data asta broderiile si mileurile trase la croseta rinjesc de le vezi tartrul si cariile. Din pacate, Oprah e din nou Floarea Din Gradina, cu reminiscente de spectacol de varietati si brigazi artistice. Intreaga dantelarie parca incearca sa-ti scoata ochii pentru a te face sa pricepi cu forta ca „ba, e pentru femei proaste, inculte, care s-ar uita la Teo chiar daca ai aseza-o pe un ciot de copac, intr-un magazin de nasturi!”. Si nu cred ca e chiar asa.

Azi-noapte am primit un link de YouTube, aproape in acelasi timp, de la doi oameni care nu au nici o legatura unul cu celalalt. Sint curios pe cite „bloguri” de limba romana va fi de gasit embedded pina la sfirsitul saptaminii. Probabil ca o stiti deja, o noua melodie in portugheza, cu asemanari fonetice deja clasice…

Later edit: exact, s-a intins ca o pelagra. Cel mai lame mi se par aia care l-au pus explicind ca, in portugheza, „pula” inseamna „a sari”… Deci demersul era lingvistic, tata…

Voi ati observat cit sintem noi de mincinosi, de necinstiti, cind vine vorba despre subiecte sau apucaturi intrate intr-o zona conjuncturala nefavorabila? Intr-o discutie de grup, nimeni nu se uita la zero teve. Toate raspunsurile vin din zona „ce timpiti! mai bine i-ar inchide, timpesc lumea cu subiectele lor aberante!”. Daca in secunda urmatoare deschizi un subiect oarecare, sa zicem elodia, ramii surprins de cite amanunte detin aceiasi indivizi, de plaja personajelor implicate in subiect si de claritatea cu care si-au format deja propriul punct de vedere asupra temei. Ei nu s-au uitat-uitat la otv, au inmagazinat toate aceste cunostinte in dulcele stil clasic al zapping-ului. A, deci te uiti la Dioaconescu? Nu, ma, esti nebun? Am stat citeva secunde, cit era publicitate pe Viasat Explorer…

De cind smochina asta afectata nu mai conteneste sa-i numere in gura mare odraslei banii de tampoane si demachiant, ma bintuie accese de rime „parazitare”. Papusica mica a absolvit de curind ceva studii superioare, insa ii declama urlat mamuchii cum ca „in ziua de azi ai nevoie de pile ca sa faci rost de un giob, nu mai e ca pe vremea ta, cind iti dadea Statul de lucru!”. Daca smnochina ar fi fata de comitet, i-as suna la soneria ei cu gingal belz (pe care n-o schimba in tot anul, de-mi aduc mereu aminte de parintii lu’ prof Gorea, din „Filantropica”) si cu o mina in cur si cu una blocata pe buton i-as urla in gura mare ca „fie-ta minte de face apele piftie, tanti, fi’n’ca la ora asta in Bucuresti unii le-ar da de lucru si la morti daca ar mai putea, saracii, sa serveasca vreo cauza!”.

Balcizele se cearta cu fereastra deschisa in bucataria aflata in congruenta cu biroul meu de-acas’, unde fierb eu in suc propriu ierburile care ma vor face Bashtan in BashHamas, unde imi potrivesc cuvintele dupa ceasurile mai ruginite sau mai shmensi fensi ale facerilor narative. A mica e urgie, mai ales cind isi proclama independenta flasca, inmuiata zilnic in ciorba si piftelele strunjite de batirna doamna. Care nu-i chiar asa batirna, da’ nici cu indulgenta siffredica nu mai poate trece drept o MILFa. Uneori ma dezradacineaza cu totul din urzelile-mi natingi si ma exileaza cit mai departe de peretele ce urla fugarindu-mi cuvintele.

Asa, si ziceam de puseele rimate „parazitar”. Azi am carat dupa mine „tu urli la fie-ta ca-i figuranta,/ca baga doar pizza al forno/eu va dau volumul maxim/cind ma uit la filme porno”. Care io nu m-am uitat niciodata. Antidoate, mai jos.

Kinder nu mai e de multi ani un brand dedicat exclusiv copiilor, dar zau ca imaginile de mai jos nu-mi trezesc fantasme cu buze vinovate sau voluptati tavalite in ciocolata. Mi se pare aberant sa incerci sa pui in spinarea unui brand ingenios, ludic si provocator la nivel afectiv firesc o serie intreaga de produse care, dupa ce ca tintesc cu totul alte segmente, mai comunica si atit de dizgratios. Poate ca un label separat ar mai rezolva problema, chiar daca din punct de vedere vizual dezastrul de mai jos va fi exprimat si sub alte forme. In cel mai rau caz, probabil ca ar opri erodarea brand-ului principal, care beneficiaza de un logo care-ti spune simplu: copii, jucarii, desene, ciocolata buna. Admitind ca printul n-ar fi o mizerie, mesajul semiotic imi pare o mare nuca-n perete linga logo-ul stiut. Si da, arata a cac*t.

Cum freamata conglomeratul organic, cum se lasa el scuturat de fiorii fiecarui gind sau capat de ata pe care ar putea, mai apoi, sa scrie „proiect”… Cum speculeaza imaginatia fulgul firav al ideii, esenta nucleului imaterial ce trebuie sa devina „ceva”… Sovaim, la inceput ne e frica sa-l atingem, sa nu-l topim, sa nu-l stricam, sa nu-l speriem. Cind naste, insa, un dram de perspectiva, parca ne vine mai usor sa-l apucam dintr-un punct. Minuscul, nesigur, dar l-am apucat. De-acolo poate linistit veni  tavalugul. De idei suplimentare, de notite si adnotari, cu sageti, semne de intrebare si puncte ingrosate, „sa nu uiti!”. Sacul de proptele si straturi in care incepi sa-i asiguri picaturii primordiale un incubator in care sa o aperi, dar in care sa-i si lasi spatiu sa se dezvolte. Variante, stersaturi, taieturi, potentiale directii, scormonirea si verificarea asidua a mediului in care, cind va fi trecut de prima copilarie, o vei invata sa mearga singura.

Cred ca o noapte nedormita din cauza unei idei bune nu e niciodata o noapte pierduta. O idee proaspata, daca nu este una criminala sau, in fine, din orice ungher al abjectului, merita oricind o noapte de framintari si perpeliri ale intelectului. Chiar daca abia in zori sau dupa inca o noapte verdictul sta scris in tonuri cenusii: himera. Asta in cazuri fericite, desigur. Pentru ca himerele, prin natura lor perfida, se dau in vint dupa viata buna si prospera in sinea unui bintuit de cariera. Sint idei care nu merita nici macar un minut de reflectie, altora merita sa le dedici o viata. Din fericire, a mea e simpla, iar majoritatea lucrurilor care o vor face puternica imi stau la indemina sau imi sint foarte usor de apropiat.

Parca e cam micut acolo, in colt…Nu putem sa-l facem mai mare? Da’ daca-l mutam mai in centru? Chiar, in centru n-ar fi mai bine? Prca se vede mai bine mai mare si centrat. Poti sa faci o varianta asa, macar sa vedem cum arata. Adica poate nu in mijloc, dar sigur e prea mic in varianta actuala. Textul ala e mai mare, mult mai mare decit logo-ul si nu cred ca e ok. Printul e pentru produs, nu pentru „WOW”-ul asta pe care l-ai pus tu atit de mare, in mijloc. Si personajul nu cred ca reprezinta bine publicul tinta. Si parca expresia fetei nu sugereaza valorile produsului… Oricum, spatiul ala de pe fundal e prea…gol. Nu crezi? E pacat sa irosim atita spatiu, sa nu punem macar un numar de telefon pe el, sau adresa de web. Mda…nu stiu ce sa zic…as fi vrut logo-ul cit se poate de vizibil, adica mare, personajul sa transmita emotii, spatiul cit mai bine folosit, poate si o metafora bine ilustrata, dar usor de inteles… Pina miine la prinz crezi ca poti face modificarile-astea?

O poveste veche, ilustrata perfect in clipul de mai jos.

Despre Catalin Bugean am mai amintit de vreo doua ori pe-aici. Vi-l aratam intr-un bungee la care m-am uitat si eu cu jind. Astazi va arat la ce se pricepe cu adevarat omuletul in cauza, reel-ul e al lui suta la suta, ba pot sa spun ca unele dintre fragmente le-am vazut „in the process”, va prindeti voi care. Il gasiti la adresa asta. Mie-mi place.

[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=ag3F1KFleeA]