Hai ca nu e dracu’ chiar atit de negru. Daca in urma cu zece ani inca mai spintecam vinilinul Vuitton style de pe canapelele compartimentelor de tren (ca sa vedem daca curge singe, probabil), capitonajul textil al noilor vagoane se incapatineaza sa ramina intact. Parca sa zic ca nici covoare de coji de seminte n-am vazut cu ocazia recentei mele cazne feroviare, Constanta – Bucuresti, plecare 17:50 (17:30 pe bilet) – sosire 23:15 (22:06 pe bilet).

Problemele apar la nivelul noilor si complicatelor cuceriri ale stiintei moderne. Vagoane cu aer conditionat, usi activate cu senzor… Mai mult decit complicat. Nici sickerul de pe usa, care atentioneaza bivolii cum ca vagonul fiind „cu climatizare”, „mentineti usile inchise”, nici „va rugam frumos, inchideti usa!” nu reusesc sa tina locul unei scheme detaliate, a unui desen explicit sau chiar a unui difuzor de mare putere, care sa-i explice amanuntit calatorului roman cam cum ar trebui procedat astfel incit racoarea sa ramina in vagon chiar daca el trebuie sa faca aproximativ douazeci si trei de mii de drumuri la buda, la tigara sau in vagonul vecin, unde isi are „tovarasii”.

E clar, avem casele in panta si ne-am obisnuit ca usile sa se inchida singure in urma noastra. Sintem popor de navigatori, ne-am obisnuit ca ruliul si tangajul sa ne inchida usile, scutindu-ne de efort fizic prelungit. O usa care se deschide dupa ce apesi un buton este imposibil sa se si inchida apasind acelasi buton, nu? De unde apare deductia fireasca: „se inchide automat!” Ceea ce nu e complet neadevarat, intrucit dupa o asteptare de aproape un minut, usa fisiie ofticata si se inchide singura. Un minut? O vesnicie in care toata caldura dintre vagoane da buzna in viata ta, fara menajamente.

Uite ca o mai veche dorinta muzicala ardenta mi se va implini cu ajutorul inspiratilor bajeti de la EMAG!C.
Toamna aceasta, trupa americana THIEVERY CORPORATION va concerta pentru prima data in Romania in formula “completa”: 13 muzicieni pe aceiasi scena, intr-un super show live! Organizat de catre Emag!c Entertainment, spectacolul va avea loc pe 15 octombrie, la Sala Palatului din Bucuresti.

Fetelor, faptul ca papusica pe care a agatat-o nenea Chisu cu un kil de zahar in primul spot Margaritar (dintr-o serie, se pare) poarta pijama si vine dinspre un subinteles dormitor in al doilea spot (cel actual) nu inseamna ca musai nenea s-a si insurat cu pisi. Conceptual, data fiind natura produsului, mi-e teama ca personajul n-a sesizat subtila malitiozitate a creativilor.

Nu pricep cum a reusit o tema atit de obosita sa reziste zeci de ani pe pozitia de simbol al perseverentei si al performantei. Eu vad doar gagicute in sincron, pe rotile, cu fustite-abajur si acadele in mina cind o aud.

Ce inseamna, doamnelor si domnilor, masuratorile de calibrare dintre blondele de agelasi regn, dar diferentiate prin abnegatie… In timp ce asta galopeaza in disperarea lui Google catre top trei personal pentru cele mai citite articole si va ajunge in scurt timp poza nr. 1 in Google Images pentru cautarea „alina plugaru”, asta a fost clicuita fix de opt ori! Normal, mie-mi place mai mult cea din urma.

Parcam pe strada. Nimic nou, o banalitate pe care o acceptam ca pe toate celelalte modificari comportamentale impuse de sistem. O facem de fiecare data cu teama ca un camion sau un cretin intr-un camion ne va face masina poster, ca puradeii vecinilor o vor folosi pe post de fileu de tenis, darbana sau scuipatoare, ca a dua zi vom gasi pe capota o punga cu gunoi. Pliem oglinzi, masuram cu sublerul distanta dintre bara noastra si a vecinilor de „parcare” calculind cite manevre ar trebui sa faca ei astfel incit sa nu ne loveasca, desurubam cu precautie antena si o ascundem grijulii intre scaune, mai aruncam o privire tematoare si mergem sa ne parcam si pe noi. Desigur, intotdeauna exista si varianta asta:

Cine trece primul printr-o intersectie semaforizata ca in figura de mai jos:
a. Pietonii majoritari romani care oricum trec pe unde vor ei, indiferent de semnalele luminoase, intrucit in localitatea lor natala nu existau semafoare si pe strada lor treceau maximum trei masini pe zi?
b.  Tramvaiul care in genral este singur pe lume si plenipotentiar atunci cind Marele Vatman a tata a tot ce misca si suprem stapinitor al unui cod ruteier special facut pentru agregatul lui anacronic?
c. Nu conteaza, e o intrebare la misto, care v-ati facut voi mistocari de cind incearca astia sa va inchida robinetu’ de spaga la examenul pentru carnet.