IAR AM GRESIT: LA MAMA

Intru extrem de rar in restaurantele la mama. Numai atunci cind nu mai am absolut nici o alta optiune, cind da cu furtuna, finetele ard si fintinile sint toate otravite. Asta pentru ca numarul tepelor luate in toate punctele de lucru ale acestei afaceri este direct proportional cu vizitele mele pe-acolo. Ba chiar il depaseste, daca tin cont ca niciodata n-a fost vorba de o singura gafa. Prin 2000 eram fan, mergeam in Barbu Vacarescu de fiecare data cind aveam ocazia. In ultimii ani, insa, am avut de fiecare data ghinion: lipsuri din meniu, pahare ciobite, mizerii in ciorba, personal nesimtit, sefi de sala incapabili, „scapari” la nota de plata si asa mai departe.

Tin minte ca exact in 2000 am patit una foarte simpatica. Masa micuta, Brancu, Mitoseru (din intimplare) si ceva doamne ce ne insoteau in consecinta. Mitoseru tocmai isi revenea dupa accident, dar lumea inca il asocia cu Bingo (ca si astazi, cred). Asa ca ne-am trezit cu o sticla de sampanie la masa, cu specificatia „din partea casei”. Asta oricum nu bea la vremea respectiva, asa ca am multumit frumos si am lins-o noi, ceilalti, voiniceste. Ceea ce au si considerat oamenii de la mama ca trebuie sa ne-o treaca si pe nota de plata…

In fine, in seara asta a fost la mama de la eva. Si ca sa nu lungesc foarte mult povestea, mai bine le pun la gramada. Tinarul Ionut Floca, aveam sa-i aflu numele abia la sfirsit, de pe nota de plata, s-a facut vinovat de: necunoasterea ofertei, omiterea din comada a 1 (una) portie cartofi prajiti, 1 (una) portie ardei copti. Asta mai intii. La avertizarea noastra, a reactionat ca un veritabil ospatar roman: „haideti, va rog, imi pare rau, da’ mai am si alte mese, ma mai incurc…”. Asta dupa ce a insinuat ca, din moment ce nu le are in carnetel, probabil ca nici nu le-am comandat.

Finalul a fost rezervat notei de plata, cu un pahar de vin si o bere in plus fata de ceea ce fusese pe masa. L-am rugat frumos sa se ceara cacasa daca e obosit si a gresit din nou: „Pai nu sint obosit, ca abia am venit la munca!”. Cind l-am trimis sa refaca nota urgent, un fel de sefa de sala s-a infiintat la masa cu un text ezitant. „Buna seara. Numele meu este…………Mihaela si….” „Sinteti sigura?” „Da, [rinjet] foarte sigura.” „Pai am vazut ca ezitati” „Nu, nu ezit, voiam doar sa-mi cer scuze pentru [blaaaaaaaa blaaaaaaaaaaa blaaaaaaaa] si sa va asigur ca a fost o intimplare si ca va aducem imediat nota corecta” „Imediat ar fi insemnat sa veniti direct cu ea”.

De remarcat faptul ca reteaua la mama este certificata ISO 9001 si ISO 20000 de catre SRAC. Pofta mare!