Posturi cu tagurile: "evenimente"

Astăzi am intrat în posesia unei mari sacoşe cu obiecte ce mi-au aparţinut în urmă cu vreo opt-nouă ani şi la care nu am avut acces din motive clasice: un depozit de vechituri în care tuturor ne-a fost groază să sortăm sau să căutăm ceva în toată perioada asta. Vor fi poze (scanate), ceva versuri bolînde şi alte prostioare pe care le voi elibera din această nouă cutie a Pandorei din existenţa mea sinuoasă.

Voi continua poveştile din caserolă, deci încă patru propuneri pentru un prînz economic, sănătos şi rewarding la birou. Am analizat reacţiile de pe blog şi din jurul meu după prima săptămînă şi tind să cred că nu fac rău nimănui cu începutul ăsta de campanie culinară direcţionată către oamenii activi, care iubesc diversitatea inclusiv în alimentaţie.

Vor începe să vină veştile despre @buchatwest, un eveniment internaţional, dedicat comunităţilor locale de pe Twitter. Iniţiativa pentru Bucureşti aparţine @dianamaria, pe care mă bucur s-o ajut cu idei şi conexiuni. Twestival are două misiuni: să adune comunitatea la un tweet-meet organizat decent şi să adune bani pentru charity: water, cauză aleasă de comunitatea londoneză de pe Twitter.  E nevoie de ceva sponsori în produse, de o locaţie primitoare, de un pic de show şi, mai ales, de vreo 350-400 de invitaţi, toţi tweple. Desigur, @dianamaria nu se va supăra dacă se mai anunţă oameni care vor să dea o mînă de ajutor. Deci şi despre asta vom vorbi în săptămîna ce urmează.

In rest, om mai vedea. Poze, rants şi alte stucheli.

Nu e decembrie să nu curgă întîmplările faine în averse. Mîine seară, cu Dorin şi Boby (pe cuvînt de onoare că de-acum las Z în loc de Y, pentru că şi Bobbz, ca şi Butterz, sună mai bine) să-l vedem pe Dan (alias Tînga – pentru mine şi Bobbz – şi alias DJ Star pentru multă lume) la Urban. Fuck! Cîte link-uri pe centimetru pătrat!

Miercuri, la Pat Lounge, V.I.P. Party cu mai vechii amici de la Orkla Foods, pentru care acum doi ani am mai prestat şi ca event manager la redeschiderea fabricii „Ardealul”, de la Covasna, şi ca MC la eventul de încheiere pentru o campanie, la Buftea. Joi tot cu Dorin, la petrecerea de Crăciun a micuţului său holding :). Pe 15, la Gaia, Hippie Party cu OMV. Pe 16, înapoi la Pat, pentru White Party, cu Nestle. Pe 10 e ziua naşei, zi mare, cu cruce la calendar. Mai sînteţi mulţi, nene? Io „de ziua mea” cînd dau de băut?

Greu de crezut, dar chestia asta din imagine este, da, un om. Individul face parte din galeria acelor figuri pe care sînteţi siguri că le-aţi mai văzut undeva şi cărora vă este imposibil să le asociaţi un nume. Cosmin Natanticu e pe la televizor de ani de zile, a schimbat pînă acum cîteva zeci de formate şi, în general, îi face pe oameni să rîdă cam de cînd îşi arată mecla.

Pentru că încă e piaţă, Natanticu şi alţi trei colegi de celulă îşi încearcă norocul într-un stand-up ceva mai fizic decît al celor veniţi mai devreme pe scîndura cafenelelor bucureştene. Jokers este numele trupei care marţi noaptea şi-a luat botezul chefliilor tîrzii ai unui club din Regie.

Cosmin Natanticu, Marius Coanda, Catalin Iliescu si Claudiu Constantin sînt deocamdată tributari mai degrabă umorului generat de mimică, dat cu curu’ de pamînt şi texte porcoase, dar am văzut multă ambiţie şi destulă spontaneitate, mai ales atunci cînd în fundul sălii apar doi tîmpiţi cu multe beri la bord, care îi şicanează cu suficiente replici în răspăr, menite să le ridice mingi la fileu.

Baftă!

Bănuiţi şi voi, ca şi mine, că în campaniile electorale se mişcă foarte mulţi bani. Candidaţi care dau bănucu’ la partidul-tatăl ca să fie băgaţi în competiţie, producţie video, tipărituri, consultanţă, presă, televiziune, echipe de lipitori / împrăştietori, mici cadouri/şpăgi electorale, excursii „culturale”, observatori în ziua votului, consumabile şi aşa mai departe. În bugete mai mici sau mai mari, cu bani mai albi sau mai negri, veniţi din surse mai mult sau mai puţin identificabile.

Ajung la concluzia că, de fapt, banul adevărat nu-l fac prestatorii, producătorii şi, în general, toată gaşca pentru care orice scrutin e un revelion. Culmea, banii adevăraţi se varsă tot în buzunarele cîtorva băieţi inteligenţi, de la „centru”. Exemplu la întîmplare: Cam cît poate costa un concert cu un nume mare? Cu tot cu scenotehnică şi trupe de acompaniament, un concert de două ore în aer liber n-are cum să sară de 20-30,000 de euro. În condiţiile unui turneu cu vreo 15-20 de cîntări într-o lună, preţul scade simţitor, spre 15,000 de euro.

Ei bine, bănuiţi cu cît le vînd băieţii deştepţi un astfel de bairam ţuţărilor din „teritoriu”, adică propriilor blambeci care candidează sub acelaşi stindard cu ei?

În cazul în care treceţi pe-aici, vedeţi că distinsa fostă colegă Mara Bănică vrea să organizeze un fel de sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema „Cine mai poate bea ca acum zece ani?”. Înţeleg că puteţi face rezervări pe adresa ei, adică mara.banica@gmail.com. Cre’ că o să fie şi cu vedete, chiloţăreli, femei cu barbă… Nu ştiu cît e biletu’, daţi mail la doamna. Distracţie plăcută. Io vin doar dacă vine şi Ada Demirgian şi recită din Paul Miclău.

“Hail, Romanian Warriors! Just as we’ve predicted, your call has been heard and a hero has arisen from the country of Romania! We have finally found a promoter with the balls to bring us there! On July 5th, 2009 MANOWAR will headline the B’estfest Aftershock in Bucharest. So prepare yourself for battle! The Kings Of Metal will crack the earth in Bucharest!” (Karl Logan, Manowar) via Mesajul audio – Dupa clic.

Nu stiu voua cit va placeau Manowar la vremea lor, dar io cind il auzeam pe DeMaio doinind si strigind-o competent pe mamica lui in mai toate razboinicele lor lucraturi sonore, mai ca-mi venea sa-mi iau toporul pe umar si sa ies la treierat in jurul blocului. Emag!c confirma capul de afis de la Aftershock 2009. De-acum o sa tot vina vesti de-astea, din ce in ce mai imbucuratoare sper eu.

De data asta jur ca nu-l scap. Vine si cu Edin Karmazov, despre care cred ca am mai amintit pe-aici. Emag!c zic: Sting, unul dintre cei mai apreciati artisti ai tuturor timpurilor, va ajunge anul viitor in Romania, pentru a sustine un concert extraordinar pe 10 februarie, la Sala Palatului din Bucuresti. Spectacolul este inclus in turneul de promovare a celui mai recent proiect al artistului, „Songs from the Labyrinth”, inregistrat alaturi de celebrul muzician bosniac Edin Karamazov, maestru al lautei si fost elev al dirijorului roman Sergiu Celibidache.

Voiam sa scriu amplu, elegant, cu paragrafe, cu poze (facute de Ionut cu aparatul meu), dar vad ca nu apuc sa scriu nimic. Asa ca recurgem la eterna si fascinanta bumbistica intru informare macar pe scurt.

•  lume multa;
• am ajuns extrem de greu la Hotel Rin, dupa care si mai greu la sala in care s-a tinut evenimentul; indrumati de un camerist (cred) foarte „knowledgeable”, pe unde am urcat noi se terminasera balustradele si din pereti rinjeau cabluri cam dezizolate;
• inainte de inceperea eventului se putea bea doar vin; crapam dupa un nod de cafea;
• fimul facut de Andrei pentru introducerea in Gala mi-a placut foarte mult; mi-a placut Andrei pentru ca vorbeste bine, ii place camera si trece sticla; un ton „documentary style” parca un pic cam inchizitor; mi-ar fi placut sa poarte in film exact costumul, camasa si cravata purtate la Gala;
• BRD a luat multe premii; fata care a colectat trofeele a opinat ca „din noroc” au fost atitea;
• Clement Nicolaescu a fost destul de sever, dar in mare parte corect;
• foarte bun Dan Berte, foarte concis, foarte expresiv;
• nu-l stiam pe Catalin Nita Radu Valceanu, dar parca sa zic ca s-a apropiat cam mult de pragul arogantei;
• pe Razvan Dragoi, de la Fan Curier, l-au prins un pic in corzi citeva gospodine cu miinile-n solduri, da’ s-a descurcat onorabil, chiar daca prezentarea lui a trecut drept cam prea savanta pentru ocazia asta;
• mi-a placut si Calin Rotarus; mi-a placut inainte sa aflu ca voi colecta un premiu de la el; m-as bucura ca Logic Search sa-si atinga scopul;
• da, am luat premiul decernat eMAG pentru cea mai buna campanie de promovare realizata de un magazin online plus o ditamai undita cu un ditamai cirligul si un ditamai canciocul de la Arbo Interactive; undita – pentru pescuit clineti, canciocul – pentru pus caramida peste caramida in relatia cu clientii eMAG; multumim, le vom folosi;
• a fost misto.

Ce tare ar fi daca din ce in ce mai multi oameni cu blog din Romania ar incepe sa bage la cap macar o parte din lucrurile deloc complicate pe care altii le-au inteles mai repede ori pe care au avut ocazia sa le experimenteze mai devreme! Unde mai pui ca oamenii astia nu tin doar pentru ei „tainele” succesului. O poveste aparent foarte simpla si pigmentata (eeeh?) cu mult umor, de la Cabral. Mecanismul si realitatile din spatele zelist, de la Catastif. O analiza incurajatoare si prietenoasa, de la Petreanu. Stiinta pura si tendinte sociale in blogging, de la Len. Necesitatea si forta comunitatilor, de la Bobby Voicu. Plus Manafu, acest „connecting people” al mai multor lumi ale comunicarii. Am reusit sa stau doar la prima sesiune. Despre celelalte sint convins ca au scris deja si ca vor scrie altii.

De la tetea, niste poze cam proaste. Earta-ma, baeti…