PRIN URMARE SI-ASA DECI, ESTE VORBA DESPRE GRECI
Ma incearca sentimente contradictorii. Anul trecut m-am de-a dreptul extaziat in fata grecilor si a iscusintei lor de a te face fericit ca le dai banu’ din buzunar. Anul asta le-am vazut mai bine cusaturile, ba chiar mi-a displacut in citeva rinduri indolenta lor pe care anul trecut am tradus-o cu admiratie in respect de sine. Imi place de ei in continuare, dar deocamdata raminem prieteni. Semn ca nu ne racim de tot, o serie de imagini pe care am numit-o „Shooting Greeks”.
avem in comun cu ei balcanismele, doar ca ei sunt mai buni comercianti. si parca au mai mult joie de vivre.
frumoasa seria de fotografii.
multumescu-ti :) da, mai buni comercianti in sensul ca stiu sa-ti deschida apetitul pentru ceea ce au ei de vindut si sa-ti creeze nevoi (as in urges) instantanee. la „joie de vivre” ma mai gindesc. nu stiu cit e de „genuine”. ma bucur ca ne-ai insotit virtual zilele-astea. am fost azi pe la tine si am vazut treburi faine. eu anul asta am uitat de 9/11, probabil ca ma indepartez usor de senzatiile de-atunci, cind eram printre multi americani si pe teritoriu (plutitor) sub acelasi steag.