Posturi cu tagurile: "consumabile"

Huuuuyeaaah!

De găsit la Carfur. Eu mă duc acum să-mi iau un bax întreg.

Ce-am mai reţinut eu minte zilele-astea din calupurile de publicitate de la televizor.

• „vreau să fac caca în baia lui Paul” – Glade Microspray;
• „îţi sîngerează gingiile?”, cu sîngele aferent, pe albul frumos al chiuvetei – neşte pastă de dinţi;
• un pisoar cu mînuţe şi picioruşe grase, care gesticulează, reacţionează, vrea să pară jucăuş pe lîngă personajul cu probleme la prostată – Prostamol;
• Mamoiu economiseşte 50-100 de euroi şi punea ea însăşi voce hîrîită pe cartoanele statice cu pretenţii de spoturi TV – Oriflegm Orifleim;
• nu pricep de ce tuşesc nişte pahare într-un spot vechi şi actual pentru nişte medicamente – am uitat;
• McDonald’s bagă o megainvenţie care la KFC e cunoscută sub numele de Twister. De ani mulţi.

Uite că, luat pe sus de o grămadă de trebi şi, mai ales, cu mintea înfierbîntată mai mereu de focuri culinare, nu mai scosesem de multicel şareta pe la vreo cîrciumă din oraş. Am făcut-o astăzi, din raţiuni de frate şi cumnată, la Trattoria „Il Calcio” Atheneu, cu adresa în Strada Franklin Nr. 3. Aţi ghicit, verigă a celebrului lanţ de ursării futbolistice cu miros de jambiere. Uitasem. Uitasem de peştii italieni şi de cohorta de curve de-acum cîţiva ani, de la Herăstrău. Uitasem şi de „arrabiata” duhnind a usturoi, un sfert de porţie la preţ de două porţii întregi, din aceeaşi speluncă. Uitasem, aşa că iar m-am fript.

Mîncare. Am luat „minestrone”. Ştiţi voi, nebunia aia de legume în puzderie, care intră în oală în ordinea inversă a consistenţei, care la final e un fel de grădină plutitoare, cu cîteva paste aruncate în joacă, printre savorile proaspete. Am primit o veritabilă ciorbică de legume din conservă, fierte peste măsură şi potroacă de sărată. La preţ boieresc, adică 11 RON.

Unii tînjesc după vacanşe exotice, alţii după femei năucitoare. Sînt oameni cărora li se face dor de mall sau de Maldive. Aspiraţiile sînt o chestie tare. Mie mi se făcuse dor de piaţa Obor. Am hălăduit două ore pe-acolo, am făcut „safteaua” cîtorva precupeţi de-abia daţi jos din pat. Mai jos, captura de azi pentru propunerile culinare de sîptîmîna viitoare. Gigel din dreapta încă mai mişcă.

O descoperie destul de căcăcioasă a acestei dimineţi.

Sînt unele zile care te anunţă de la prima oră: nene, azi e nasol! Stai pitit, consumă puţin, nu interacţiona decît cu tine, azi nu iese nimic. Sînt ok zilele-astea. Sincere, de bun simţ. Mai sînt, însă, zile perfide care te sparg la bot fără nici un anunţ prealabil. Zile în care  ai mari şanse să ţi-o furi de la „sistem” indiferent de ce ai de făcut. Nesimţirea, dezinteresul, golăneala şi mermeleala tipic românească îţi pot asigura un meniu complet pentru marele dejun al părerii de rău că eşti încă în ţara în care te-ai născut din sarcasmul sorţii.

APERITIV

Ieri mă duc să-mi plătesc impozite. La poştă. Mai fusesem şi cu trei zile în urmă, stătusem la o coadă de vreo cinci oameni la un ghişeu ca să aflu că pe găurica aia nu pot, că trebuie să stau la altă găurică. Sigur, scria asta şi pe geamul fiecărui ghişeu, dar scria mic, meschin, pe coli A4 scoase la imprimantă. Am apreciat gradul de specializare al găuricilor de la Poşta Română cu un mic „morţii mă-sii” şi am plecat. Dar am revenit ieri.

Agramaţi rău turcaleţii ăştia…Şi totuşi, din pungă venea un miros suspect…

• Mi-am scrîntit rău un picior, deci azi o să-mi fie cam greu să scriu.
• Prînzul din caserolă întîrzie, dar este despre o salată cu ton.
• Ieri m-am întîlnit cu Buddha, o să mă ajute să fac nişte succes împreună cu mine.
• M-am întîlnit şi cu Boerescu, am împărtăşit ceva. Eu cu ceai, el cu andive, pe flipchart.
• Mai tîrziu vă arăt şi vă desluşesc despre o friptură de şoşoi cu piure de legume.
• De azi răspund doar la numărul de telefon de la prăvălia mea. Cine nu-l are, să-l ceară pe mail.
• See you later.

Ziceau unii acum ceva timp că Ariel lasă pete, mai ales pe hainele închise la culoare, dar m-am gîndit că o fi doar vreun „răutăcism” răspîndit de concurenţă. Eu oricum sînt Tide addict. Dar, conform strategiilor clasice de creare de noi nevoi în scopul diversificării ofertei de piaţă, se pare că lucrurile se leagă. Procter & Gamble propun acum antidotul petelor create chiar de Ariel. Dragi copyoţi şi brand menajere, comparaţi tîmpenia de mai jos cu exerciţii de analogie gen „hamburgerul bun de-ţi cad plombele de la McDonald’s” sau „maşina de plimbat curvele de la Ţiriac Auto”. (no offence, e în scop ştiinţific). A…vă vine să rîdeţi? E bine, că şi eu am rîsu’/plînsu’ de voi.