LIVE COOKING BLOG – SALATA DE ICRE DE STIUCA

N-am sa fac apologia salatelor de icre pentru ca, in definitiv, sint o constructie destul de banala dincolo de savoarea incontestabila. De ce sint cele de stiuca ceva mai speciale? Pentru ca sint mai mari si mai nobile decit cele de crap, mai gustoase, mai colorate. Pentru mine, noutatea de anul asta e ca le-am facut integral cu ulei de masline din cel bun. Adica din cel cumparat din Grecia, din curtea oamenilor care l-au si stors (presat) la rece. Uleiul asta miroase si are chiar gust de mere verzi. Am evitat pina acum icrele frecate cu ulei de masline pentru ca, in general, ies amarui. De data asta e ok, probabil ca uleiul face diferenta.

In rest, aceeasi rutina: citeva linguri sanatoase de icre scurse bine de uleiul din borcanul in care le pastrez la frigider, mixer pina incep sa musteasca. Ulei – mixer – ulei – mixer pina ce compozitia devine foarte groasa si ingreuneaza „zbaturile” mixerului. Aici intervine apa, in cantitati foarte mici, omogenizind tot cu mixerul. Cita apa? In doze mici, pina obtin densitatea pe care o consider eu potrivita. Apoi zeama de lamiie, pina la gustul cunoscut / preferat. De obicei nu mai e nevoie de sare pentru ca icrele se pastreaza sarate in borcan, sub pelicula de ulei. Cind a fost gata, am mai adaugat vreo trei linguri mari cu icre din borcan, scurse si ele de surplusul de ulei. Le-am amestecat de data asta cu lingura, ca sa ramina intregi. Ceapa? Sigur, pre limba fiecaruia.