(PRE)TEXT PENTRU IMAGINILE DE PE FERIBOT

Cei care au mai fost in Grecia cu masina stiu ca drumul nu e vreo inginerie foarte complicata. Giurgiu, Sofia, apoi Kulata (probabil cel mai utilizat punct de frontiera intre Bulgaria si Grecia), dupa care fiecare o ia in directia aleasa, catre un port cu feribot. In cazul nostru, el se cheama Glyfa si e la vreo doua-trei ore de Salonic. Drumul catre Glyfa este si prima ocazie de a da ochii cu marea, pe drumul serpuit printre dealuri cu maslini si case in majoritate decupate din vis.

Drumul cel scurt (maximum jumatate de ora) imi aduce aminte intrucitva de episodul meu vaporean. Regulile de parcare despre care povesteam in insemnarile din Salonic devin aici de-a dreptul draconice. Stuarzii urla in greceste, te ghideaza cam cu forta si isi joaca exasperarea cu fete imobile, plictisite de sutele de mii de soferi la care se rastesc de ani de zile. Odata porniti, pe vaporas e liniste si pace. Asta daca nu ai parte de vro familie cu urlatoare la purtator. Copiii greci urla la fel de tare ca aia de-acasa, deci diferenta poate aparea cel mult din punctul de vedere al cafelei pe care o poti cumpara de la barul feribotului. In rest, pescarusi, apa multa si o zumzaiala parca sincronizata cu huruitul motorului.