Am zis ca incerc, dar cred ca-mi va fi imposibil. In primul rind pentru ca nu am timp, in al doilea rind pentru ca bloggingul sub nume real te cam obliga si chiar incomodeaza uneori. Asa ca mai bine nu. Oricum as facee-o, n-as putea sa va aduc informatii interesante fara sa compromit anonimatul asupra orasului in care ma aflu, asupra formatiunilor politice implicate, asupra candidatului etc. Risc sa scriu platitudini, sa va plictisesc. Eu sigur ma aflu la polul opus, adica foarte departe de plictis. E multa treaba, situatia este foarte interesanta si provocatoare. Ieri am facut o chestie pentr care, in locul inamicului meu, mi-as fi dat doua suturi in dos si mi-as fi monitorizat iesirea din oras sub escorta. Dar asta s-a cam speriat, ceea ce m-a distrat la greu. E mic, emotiv, influentabil, fricos. Imi place de contracandidatul candidatului meu :) Aveti grije de voi :D. Revin cind pot.

Looks like („se pare” suna suficient de securistic in contextul asta si imi provoaca repugna) bajetii si fetele de la GMP desemnati sa se ocupe de vizualele PDL pentru locale ori sint ceva juniori foarte artisti, ori n-au chef de treaba asta cu afisele, mesh-urile si promotionalele de partid. Mai intii cica au scremut niste fotografii din seria „cu gesturi”. Le stiti, nu? Alea in care candidatu’ trebuie neaparat „sa exprime ceva” cu macar una dintre miini: OK, thumb up, hai noroc, karate, pointy finger, cu palma deschisa in sus etc.

Voi incerca. Nu stiu daca-mi iese. Sint sigur ca nu vreau sa-l fac cu scop de instrument, ci mai degraba ca pe un check-list bun pentru aceia care vor sa faca si ei asa ceva, pentru curiosi, pentru cei de la care as putea afla lucruri noi… N-am cum sa ma refer la amanunte concrete, la partid, la candidat, la oras/judet/sector. As incerca sa-l construiesc numai din punctul de vedere al consultantului, primul om de linga candidat pe toata perioada campaniei.

Cu vreo sinci kilometri mai jos de Falticeni, la stinga. Manastirea Rasca este inclusa in patrimoniul UNESCO. Asta e si bine, si rau. Bine pentru ca mai vin ceva fonduri, ceva donatii, ceva grupuri de animale turistice. Rau pentru ca orice modificare sau renovare trebuie aprobata si parafata in lungi procese birocratice, pentru ca animalele turistice inteleg cu greu sau deloc treburi elementare despre manastiri, conduita, curatenie si asa mai departe.

Dincolo de toate astea, la Rasca sint probabil cei mai luminosi calugari din citi am vazut, oameni care stiu sa vorbeasca, oameni calauziti si de credinta, dar si de logica. Departe de orice divagatie habotnica pe care experienta sau nestiinta ar putea sa o deseneze in conceptia nestiutorului. Rasca este considerata ctitoria lui Petru Rares, chiar daca inceputurile sint atribuite unuia dintre fiii „legitimi” ai lui Stefan. Pictura din interior a ars in mare parte, vremea a cascat crapaturi si a surpat ici-colo structura zidurilor. Pe zidurile de-afara, insa, exista portiuni in care totul este intact. Eu cred ca, de fapt, Rasca este ctitoria zilnica a oamenilor astora care trudesc zilnic acolo si a celor care, temporar, mai dau cite o mina de ajutor. Calugarii nu-ti cer niciodata sa pui mina pe treaba, dar nu te vor refuza daca te vei oferi sa-i ajuti.

Incredibil, dar Moldova e chiar frumoasa cind e verde. Ultima oara trecusem pe-acolo cu patru ani in urma, toamna, pe ploi si namoale. Drumuri cit de cit decente, limitari de viteza ca la balamuc, radare ciorchine, dar frumos, nene. Flori, case curate, ingrijite, luminoase. Oameni civilizati prin benzinarii, serviabili, poate prea serviabili uneori. Multi moldoveni de Bucuresti, ma ales pe drumul de ducere, experti in flash-uri si degraba varsatori de singe pentru un singur loc mai in fata, in coloana. Desigur, pentru a putea dormi clisos si arogant pe banda de la centru cind drumul e liber. Moldoveanul bucurestean se face remarcat si in benzinarie, unde dispune de sclavul in salopeta pentru alimentare si spalat de geamuri, in timp ce el se abandoneaza cite un sfert de ora in bratele fierbinti ale shoppingului frenetic de dulciuri, seminte, sidiuri… In timpul asta, pompa ramine reglementar blocata, iar cei din coada sint mai aproape de toti sfintii.

Ieri, in sala de sport a Liceului I.L. Caragiale, IAA si CNA au lansat „Programul pentru un stil de viaţă sănătos”, campanie socială menită să educe populaţia României cu privire la rolul alimentaţiei echilibrate şi al exerciţiului fizic în asigurarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos. Programul îşi propune să ajute la conştientizarea riscurilor presupuse de o alimentaţie neadecvată şi de lipsa de mişcare, oferind soluţii pentru a contracara efectele acestora. Cum obiceiurile alimentare de veacuri si apanajele traiului „modern” ne calauzesc cu pasi mari catre transformarea obezitatii si diabetului in maladii nationale, campania este indreptata catre doua segmente importante pentru deciziile privind consumul si stilul de viata: femeile si tinerii.

La Vibe FM, dimineata e plina de mesaje-cheie pe care pina acum nici o alta statie n-a avut oaie destul de ferme sa le transmita atit de simplu si de direct. „Brush your teeth” sau „Take a shower” sint doar doua exemple. Cu voci techno si ritm specific formatului. Adica: nu le fa ca sa te simti bazat si superior fata de ceilalti, fa-le pentru ca e misto, e cool sa te speli pe dinti, e megatrendy sa pleci de-acasa mirosind a curat. Pina si gagica o sa aprecieze treaba asta, poate o convingi sa te imite. Chiar si restul gastii va afla ca e misto sa nu-ti puta gura dimineata, in autobuz si in metrou! Cit de tare! Si daca vei inceta sa-ti clatesti dantura cu cola sau doar sa-ti estompezi feromonii cu boss, e foarte bosibil sa te simti mult mai bine chiar si tu.