HAPPY 26, MORAR!
Chiar daca 26 nu e, neaparat, consacrata ca o virsta a revelatiilor (pentru mine a fost momentul in care mi-am luat lumea in cap si inca nu stiu daca am facut doar bine cu treaba asta) azi ai scris extrem de sincer. Nu-i mai crede chiar pe toti cei care te lauda si ajung uneori la paroxisme aproape erotice cu „iti multumesc ca existi”. Unii sint lingai, altii doar atit pot. In spatele rindurilor pe care le-ai scris astazi sint farimele unor adevaruri imense, pe care probabil ca le-ai ingropat pina acum in superficialitatea jocului in care te-ai bagat. Sau bravezi cu nerusinare si ai reusit sa ma pacalesti si pe mine :) La multi ani.
Multam de urari! Sa stii ca laudele ma ating la afect tot atat cat ma gadila o musca. Criticile ma fac sa merg mai departe. Am zis criticile, nu mizeriile. Si iti multumesc ca in seria Morar pe care o ai pe blogul tau am gasit, printre randuri, si criticile. Pe bune. Noroc!