BLOGUL DE FUGĂ
Când mai prezinți credibilitate doar un deget sau două, pe fundul paharului, iar toată lipsa asta se răsfrânge acut asupra business-ului de care ți-ai legat indivizibil numele.
Când ai trăit ani de zile cu senzația profundă că ești cel mai inteligent și cel mai inovator și cel mai sexos individ de pe o piață, ai înjurat pe toată lumea în consecință, i-ai tratat pe toți ca pe niște păduchi și unii te-au felicitat pentru cât de bun manipulator ești tu (mai ales familia și subordonații lingăi).
Când realizezi că mulți dintre ăia care te-au înjurat constant de fiecare dată când ai făcut o tâmpenie nu erau chiar toți plătiți de concurență și când ajungi, târziu, la concluzia că ai face mai bine să renunți la aerele de superioritate și de atotștiutor.
Când nu mai ești sigur că știi nimic din ceea ce credeai că știi, când minți cu ușurința cu care bei apă, când se cam duce totul dracului și când ultima ta carte crezi că e sinceritatea „de PR”.
Când ani de zile ai încercat să lași pe dinafară exact pe aceia care ți-au finanțat himerele și nici măcar asta nu ți-a ieșit.
În fine, când din mare patronaș te transformi într-un micuț funcționăraș dar obsesia ta rămâne aceea a salvării aparențelor,
nu uita să-ți faci blog. :)
Vai, cat de bun e postul asta! Abia acum l-am citit :)