TREABA CU PATRIOTISMUL

sâmbătă, 12 mai, 2007 la 10:49 pm

Probabil ca ramasitele de singe evreiesc ma tin mai degraba in zona lui „tara mea e acolo unde mi-e bine” din punct de vedere general declarativ. Cum sint inca aici pentru ca asa am hotarit ca e mai bine, am citeva momente pe an cind ma simt foarte patriot. De ziua nationala, cind se cinta imnul in toate felurile, cind joaca echipa nationala, de Pasti (am petrecut o singura data sarbatoarea asta in alta conjunctura si mi-a fost foarte rau) si la Eurovision.

Nu mi-a placut Todomondo nici cind se chemau Locomondo. Selectarea lor ca finalisti mi s-a parut o nedreptate chiar daca n-am auzit toate piesele romanesti. Mi s-a parut nedrept pentru ca piesa era proasta. A cistigat multumita plurilimbismului pe care au mizat organizatorii teveristi romani. Din gasca, singurul care mi se parea OK era Kamara, pentru ca e un romanas simpatic in franceza lui coloniala.

Numai ca la finala din seara asta am avut parte de aceleasi furnicaturi si de aceleasi sperante pe care mi le fac in fiecare an cu ocazia asta. Brusc incep sa gasesc nod in papura tuturor celorlalti concurenti, interpretarea mi se pare aproape fara cusur, reactia salii – o eruptie romaneasca aidoma unui cutremur! Da, am avut cel mai prost aranjament video  dintre toti cei care s-au perindat pe scena, n-am reusit sa umplem spatiul chiar daca am trimis un grup, am mai sarit silabe pe-aici si pe dincolo… Dar hai, ma, ca am fost buni!

Dupa care votingul geo-politic, schimbul de puncte pe ton mai mult sau mai putin glacial, o piesa corecta dar banala pe primul loc si retrimiterea Romaniei in spatiul atit de cunoscut noua al mediocritatii. Normal ca m-am simtit patriot din nou. Adica mi-a cam parut rau, da’ am avut grija sa nu consider ca ne-au furat arbitrii.

Am avut si putin Becali la artificii, conform cartonului de la final, care l-a anuntat ca sponsor oficial al efectelor speciale din spatele muzicantilor romani. Bre, nea Jiji, turcii au avut flacari, bre! Puteai si mata sa bagi acolo de-un montaj video mai bun, sau macar de vreo oaie-doua, sa calareasca aia micii pe scena.

Si da, traducerea a fost nasoala si reactiile „crainicei” de-a dreptul tembele de fiecare data cind mai descoperea cite un puncticel aruncat de mila. Ada Demirgian still sucks.