Posturi cu tagurile: "despre altii"

O noua familie lexicala imi naste in scafirlie, sugerata de tot acest circ dizgratios al scrisului despre nimic si nimicuri, in combinatie cu o apetenta tulbure si puturoasa pentru exhibitionism. Va ofer astazi, celor care nu scrieti despre tintarii omoriti pe pereti si despre ce culoare are ala micu-n pampers, despre ce mai fac diverse tirfe internationale si despre cum sa ne cretinizam progenitura cu televizoru-n fata inca din primele luni de existenta, substantivul comun „gramo”.

De astazi, este gramo tot ce poarta stampila

Auzeam azi la radio ceva despre italienii care ajung sa imbatrineasca in batatura parinteasca. Sincer sa fiu, intotdeauna am intuit ceva sick si extrem in idolatria italienilor fata de mamele lor. In Mafia, la croitorie sau la circiuma, mama e mai degraba aia care pune piciorul in prag, impune directia si le urmareste mersul. Indiferent de virsta sau de pozitia pe scara sociala, italianul majoritar si-o poate fura oricind de la mama lui. La fel de des, aceasta il pupa in public sau chiar inainte de culcare, cind ii aranjeaza caciulita pe urechi, spre disperarea norei.

Printre meseriile aproape disparute. Sau, in cazuri foarte rare, modernizate. Tocilaria copilariei mele era in spatele pietei Ceair, unde un tigan batrin si gras cintarea cu atentie fiecare unealta care-i trecea prin mina. Nu prea vorbea cu musteriii, mai mult gospodine cu piese taioase de la masina de tocat carne. Cind ti el inapoia, cutitele erau soioase, pline de unsorile in care le scufunda in timpul ascutirii.

Tocilarul de astazi face chei de fapt. Numai ca treaba asta cu cheile pare atit de plicticoasa pentru el, incit cinci cutite serioase si un satir au parut sa-l scoata putin din amorteala. Meticulos, atent, tacticos. A durat ceva, dar am avut timp sa-i citesc pe indelete certificatele ISO 9001 de pe peretii atelierului. Foto.

Ca sa vezi potriveala. Acum doua seri cautam infrigurat pe youtube Kumm, cu „1000 de chipuri” doar pentru ca aveam chef de asa ceva dupa ce citisem o insemnare pe un alt blog. Azi ma suna un individ sa ma-ntrebe daca nu vin la concertul de lansare al lui Byron, fostul vocal si, cred eu, epicentrul inspiratiei Kumm. Si-am pornit. Later edit: patru piese de pe album, in pagina Byron din myspace.

Byron inseamna astazi Dan Byron, Costin Oprea (p’asta il stiu, e pitestean, ‘ai noroc, Costi!), Cristi Matesan (il stiti sigur, tobe, a bagat cu o gramada, eu l-am vazut cu Spin si in trupa Loredanei, bun de tot!), 6fingers si Gyergyay Szabolcs. Si inseamna foarte bine. Daca in Kumm aveam doar senzatia ca

Cit de aberant si freakazoid si disperat dupa continut (lame) si dupa trafic poti fi atunci cind ii pui propriului sugar un televizor in fata ochilor ca sa faci fotografii la treaba asta si ca sa ai ce scrie pe un blog? Asta dupa ce postezi staruri porno cu tite si cururi goale, la liber. Astia-s complet dusi…

In 2004, cu doua zile inainte de inceperea oficiala a campaniei electorale, Muresan venea pe la sediul central PNTCD fara sa-l fi invitat nimeni oficial, de parca intrase ca sa foloseasca buda. Si asta se intimpla taman in mijlocul unei conferinte de presa. Parca sa zic ca era si urmarit penal la vremea aceea. Venise ca sa

Andreanum&co a reusit zilele trecute sa adune vreo 5000 de RON pentru o tinara sahista care participa la un concurs in Georgia. Felicitari! Numai ca, in urma acestei initiative mai mult decit laudabile, un curent demagogic si usor balos risca sa umbreasca orice urma de apreciere pentru fapt in sine. Cu o furie care-mi suna cunoscut ca discurs si cu o tendentiozitate sindicalisto-socialista, „tractoristul” generalizeaza si face spume catavenciene fara sa tina cont ca, de fapt, clasa politica este aceea care sintetizeaza tendintele majoritare ale romanilor. Caritatea ESTE un atribut al societatii civile, Andreanum&co. De ce sa faci din ea o teava menita sa faciliteze deversarea de gunoi nesortat, cu iz politic, a unui „tractorist” protejat de anonimat? Nu fac o pledoarie pentru clasa politica, ma dezgusta stridentele patriotarde. Nu acuz ca in spatele acestei jelanii se ascunde tot un discurs politic, ci ma indoiesc doar de calitatea demersului. Am tradus, mai jos, fiecare mostra de fariseism si demagogie din articolul initial.

Citiva timpitei de serviciu au lansat zilele-astea un cuvint nou: „oficina”. Au denumit astfel Hot News in pozitia sa partinitoare fata de Cotroceni. Trogloditii in cauza s-au plictisit, probabil, de termenul corect care descrie „(Publicaţie) care reprezintă, reflectă, susţine punctul de vedere al unui guvern,

Compact zice si ne si arata ca Iantu a facut o poza cu Lucy Liu la petrecerea Chivas de la N.Y. Eu ma bucur sincer pentru Lucy, intrucit ar fi avut mari probleme daca din Romania venea vreunul cu nume mai complicat, gen N I C O L A E S C U sau V O S G A N I A N. Asa, a fost mult mai simplu: Lu Cy Liu – Ian Tzu.

Asta pentru ca multi, covirsitor de multi dintre locuitorii activi ai orasului asta n-au apucat s-o pupe pe Mimi, sa-l plimbe pe Bruno sau sa bata mingea pe unde si-a marcat Apa Nova teritoriul. „Olivia Ruiz – J’traîne des pieds”