Posturi cu tagurile: "marketing, comunicare, PR, publicitate"

Iti multumesc pentru newsletterele inutile pe care mi le trimiti atit de frecvent. Probabil ca m-am inscris la un moment dat pe undeva din moment ce primesc aceste informatii. Nu ma dezabonez pentru ca, la un moment dat, sper sa-mi trimiti si informatii care sa ma intereseze. Asa cum s-ar fi intimplat cu ultimul buletin pe care mi l-ai trimis, purtind titlul „Halloween Promotion”.

Draga caracatita verde, pe cuvintul meu de onoare ca mi-a lasat gura apa. Numai ca sub fotografii sugestive si titluri ca „Murder & Mistery Tour” – Edinburgh, Scotland, „Gruesome Glasgow’s Horrible History Walking Tour – Glasgow, „Jack The Ripper Evening Tour” – London, „Ghostly Prague Walking Tour” – Prague, „Ghost and Legends Tour” – Venice Islands, „Salem The Witch City” – Boston, „Ghost and Spirits Walking Tour” – New Orleans, „Dark Heart of Rome” sau „Crypts and Catacombs” – Rome as fi fost extrem de fericit sa nu gasesc asta! M-as fi bucurat foarte tare sa-mi arati exact in ce consta programul, ce cuprinde turul, ce urmeaza sa vad si cit de tare ma voi speria. Oare chiar vreti sa transmiteti o oferta pe bune sau vreti doar hituri in site?

Ei bine, am trecut peste asta si

Uneori ma gindesc ca este extrem de simplu sa scrii mizerii din dorinta de entertainment. Din dorinta de a-i face pe indivizi sa subscrie ideilor tale numai pentru ca, in sfirsit, cineva le da prilejul sa vocifereze la adapostul anonimatului. Si daca vrei cantitate, apai subiectul tre’ sa fie cit mai larg, mai general valabil, cit mai facil de comentat. Ii admir pe aceia care scriu cu commenturile inchise si reusesc sa-si creeze autoritate, sa placa doar prin ceea ce scriu si nu prin efectul urmarit al celor scrise.

La radio, de obicei, suna timpitii sau cei lipsiti de ocupatie. Aia sint si cistigatorii de premii, si vesnic interlocutorii cite unui papagal care, din lipsa de continut, se trezeste sa arunce in eter cite o tema nascuta din nimic. Mai nou, cenaclul balos de la andreanum&co gaseste de cuviinta sa-si imprastie stropii inspre un subiect atit de convbenabil cind vine vorba de mizerii gindite, eventual, pe la spate: Romania. Pai ce,

Fiti amabili, le spune cineva nefericitilor de la Ferrero ca nu se intelege nimic din spotul radio pentru caravana „Kinder Joy”? E cu o fetita care cinta o treaba din care cu mult efort prinzi doar citeva cuvinte disparate. E, practic, in alta limba. Din cauza unor efecte extrem de inteligente, suprapuse peste voce.

Mare porcarie am descoperit din pura inimplare. Link-ul incercuit in imaginea de mai jos duce catre aceasta pagina. Contextual advertising, ha?

Am darimat astazi widget-ul cu Marketonline.ro. Campania de blogvertising s-a incheiat acum vreo doua saptamini, dar aveam niste articole restante, ceea ce restante au si ramas. Eu sint convins ca o editie viitoare ar putea fi mai bine girata. Oprea, hai cu sinteza aia si lasa deschisa condica de sugestii si reclamatii, ca io cre’ ca e destule. Sa stim si noi daca s-au bucurat oamenii de cresterea relevata de trafic.ro, daca au facut si ei un chestionar in paralel sau macar dupa, daca au masurat cumva efortul ala de zece mii de coco. Ar fi pacat sa ramina toata treaba asta la nivel de experiment exotic. Zic.

Adica e vorba de(spre) bani. E vorba de(spre) imprumuturi. De(spre) depozite financiare si de(spre) tranzactii. E vorba de(spre) dobinzi si de(spre) conditii de eligibilitate. E vorba de(spre) DAE, comisioane, refinantari, asigurari, rate, indice de inflatie, paritate, overnight-uri, leasing…

Si in toate astea, de obicei, nu prea e vorba de(spre) amotii. Adica sint si emotii, dar de tipul „imi da?”, „nu-mi da?”,  „da’ eu pot sa-l returnez?”. Sint si emotiile datei scadente lunare, in cazul ratelor. Dar nu cred ca e vorba de(spre) dragoste si nici de(spre) buchete de orhidee. Cu siguranta e vorba si de(spre oameni), dar parca ne-am maturizat suficient incit sa nu mai halim povesti in care mama banca te tine de minute si te invata sa mergi drept prin viata.

E vorba de(spre) Millennium.

Pentru amatorii de reclame vintage, o colectie foarte interesanta de print-ad-uri, de pe la inceputul secolului trecut si pina prin anii ’60-70. Pe clase de produse, asa cum veti vedea. Nu cred ca e o noutate pentru nimeni, dar eu abia acum am reusit sa ma uit mai atent in ea.

The Shirelles – „Baby, It’s You”, piesa care ilustreaza conceptul „la dolce vita” folosit si sustinut atit de bine de catre Peroni. A mai fost cintata si de Beatles, si de multi altii. Iata si un clip, ceva mai…arty.

Stupid.

Si totusi ce vrea sa insemne acest kinda’ new tag line? Ca Fiat se descotoroseste de valoarea sa de simbol italian? Ca a depasit ca notorietate si ca rezonanta in constiinta consumatorului brandul tarii pentru care a fost intotdeauna