PAELLA ŞI PEŞTE ALB PENTRU LUNI, ÎN CASEROLĂ
Paella. O combinaţie aparent banală, de orez, legume, arome şi, eventual, ceva carne sau peşte ori fructe de mare. Paella e departe de strămoşescul pilaf, poate chiar o modalitate foarte iscusită de a depăşi fobia provocată de vreo mîncare de orez, din copilărie. E foarte uşor să rămîi marcat pe viaţă şi, în consecinţă, inamic etern al unui ingredient sau al unui anumit fel de mîncare. Fie prost făcut, fie prea des prezent în alimentaţia controlată de părinţi şi bunici, devine o pacoste pe care o refuzăm obsesiv pînă tîrziu. Mie şi după mai bine de douăzeci de ani mi se zbîrleşte părul cînd aud de mîncare de castraveţi sau de mărar. Dar hai acum cu paella şi cu luminosul file de pangasius la grătar.
INGREDIENTE. Pentru două porţii: o ceaşcă de orez cu bobul lung, o bucată de file de peşte alb . 400 g, cîte o jumătate de ardei gras roşu, verde şi galben, o legătură de usturoi verde, o legătură de pătrunjel proaspăt, cîteva fire de şofran (opţional), ulei de măsline, sare de mare sau de masă.
PAELLA. Am curăţat cîte o jumătate de ardei gras, roşu, verde şi galben. Am pus din toate cele trei culori pentru că arată foarte bine împreună, nu e o condiţie supremă să-i folosiţi şi voi pe toţi. Am mai curăţaz şi o legătură de usturoi verde, păstrînd toată partea foarte proaspătă a tulpinii verzi. Am tocat usturoiul mărunt şi ardeii cubuleţe, după care le-am călit în wok, în trei linguri de ulei de măsline.
Cît s-au călit pe foc mediu, amestecînd în răstimpuri, am pus în mojarul de piatră frunzele de la o legătură de pătrunjel, puţină sare de mare şi cîteva fire de şofran. Din nou, şofranul nu este un ingredient esenţial, dar dă o culoare frumoasă orezului şi un gust aparte. Le-am „storcit” cît am putut de bine împreună, pîna a ieşit toată zeama din pătrunjel şi s-a amestecat cu sarea şi cu şofranul. Am pus căteva linguriţe de apă călduţă şi am amestecat din nou.
Cînd ardeii şi usturoiul s-au călit suficient, adică au devenit lucioase şi pe jumătate moi, am adăugat în wok o ceaşcă de orez şi două ceşti şi jumătate de apă. Am scurs şi lichidul din mojar, care a adăugat orezului şi cantitatea de sare suficientă. Le-am lăsat să fiarbă fără capac, pînă ce orezul a absorbit tot lichidul din wok şi s-a fiert cît să nu devină lipicios. Dacă lichidul a dispărut, iar orezul nu este suficient de fiert, mai puteţi adăuga apă în cantităţi mici, apoi amestecaţi cu grijă. Ardeii s-au fiert fără să defină prea moi, aroma de usturoi este mai mult bănuită (mult mai discretă decît în cazul în care am fi tocat usturoi uscat), iar consistenţa orezului n-are nici o lgeătură cu eternul pilaf.
PANGASIUS. Un file nu prea mare, dar consistent. Puteţi folosi orice alt tip de peşte alb, ba chiar şi o bucată de somon dacă nu e prea gras. Frecat cu puţină sare, o linguriţă de ulei de măsline şi două de zeamă de lămîie, înaunte de a-l pune pe grătarul încins. Vă sugerez să folosiţi o tigaie – grătar cu teflon pentru că peştele nu se va lipi. N-a durat un sfert de oră pîne ce peştele a fost bine făcut, pe ambele părţi. Dacă vi se pare că se usucă în timpul frigerii, puteţi să stoarceţi peste el zeamă de lămîie, ba chiar de grapefruit dacă experimentul vi se par einteresant. Se va carameliza şi va lăsa peştelui o aromă foarte „fruity”.
SOCOTELI. Bani: ~ 6 RON / porţie. Timp: ~ 40 de minute. Vezi timeline mai jos.
Cele mai voi