POTCOAVA CEA GUSTATIV NOROCOASA

duminică, 13 iulie, 2008 la 5:19 pm

Rar mai risc sa intru in restaurante bucurestene in care n-am mai fost niciodata. Recomandarile trebuie sa vina din partea unor mincai cit de cit avizati ca sa ma convinga sa ma hazardez in necunoscut. Experimentul „Potcoava” a fost unul destul de reusit. Pe strada 9 Mai, la numarul 53. Asta e dupa ce cobori de pe Grand in Giulesti, lasi stadionul si complexul sportiv pe dreapta si faci stinga pe prima sau a doua strada.

Tipul clasic de circiuma care a inceput cu citeva mese si s-a extins destul de rapid, construind un ditamai edificiul inchis pe stinga si o terasa etajata pe dreapta. Au ceva tendinte grecesti, dar meniul este suficient de diversificat incit sa tenteze papilele de orice semintie. Daca tot vorbeam despre greci, la Potcoava am gasit una dintre putinele salate grecesti facute in Bucuresti, care nu contin salata verde :D. Salata de vinete – de-a dreptul sincera, catifelata cu o proportie perfecta de dovlecei. Din valdostana comesenilor n-am gustat, bucurindu-ma doar de impresia ei artistica. Coastele cu sos barbecue, cartofi si tzatziki, insa, n-au fost rele deloc. Coastele sint clar marinate, insa fara sare sau alte condimente puternice, astfel incit sa se combine perfect cu cele doua sosuri. Cartofii sint wedges, bine prajiti si parca scosi din ulei cu pantonarul, pentru o culoare de-a dreptul apetisanta.

Desertul casei arata si el foarte bine. Crema de vanilie care acopera un strat onorabil de fructe de padure, zahar brun pe deasupra si citeva minute in cuptor. La masa, crusta de zahar se intareste, transformindu-te intr-un varatic pescar la copca, in cautarea straturilor parfumate. Poate putin cam prea parfumate pentru gusturile mele, dar din nou colorile au facut toti banii.

Personalul – pur si simplu onest, fara fasoane si pretentii de casa mare. Le-am trecut cu vederea chiar si gustarea pe care au pus-o in plus pe nota de plata (era inevitabil, nu?). Au rezolvat imediat, si-au cerut scuze, end of story.. Portii putin cam mari, preturi medii, am uitat sa le vizitez toaleta. Daca la o masa vecina n-ar fi macanit non stop, la volum considerabil, despre biznis, proastele de la hasher, hepatita si alte mizerii, o corporatza ofuscata, ar fi fost aproape minunat.