Articole ce conţin tagul ‘evenimente’
Ieri, pe la vremea prânzişorului, cucuietele de pe Twitter (Portase, Bundaru şi Pană, parcă) s-au trezit cu pohtă de Karaoke. Mai apoi, Sorin Rusi a plusat cu nişte pepeni. Andrei Ciobâcă a prins ideea din zbor şi s-a anunţat cu instalaţia trebuincioasă vociferărilor cântăcioase. Eu am zis că e loc destul la mine în sufragerie [...]
Fără carnet de şofer, dar mare amator de întâmplări cu maşini, în aer liber şi cu oameni pasionaţi de cai putere. Ăsta voi fi eu începând de joi, 1 iulie, alături de echipele Publicis şi Music Promotion, în aventura Dacia Duster Offroad Experience. Că doar sunt piteştean şi m-am tăvălit suficient de mult timp în [...]
~pentru detalii, clic pe imagine~
Îmi doresc să ajung la Recitiri încă de când Sorin Tudor a inventat povestea asta care-mi gâdilă bucurii mai vechi şi insuficient stimulate legate de poezie. N-am reuşit şi rău mi-a părut. Numai că astăzi mi-a venit o idee. Am primit un telefon de la care am aflat că “cinetrebuie” a făcut rost de bilete [...]
Duminca trecută, la Hard Rock Cafe, am cântat cu trupa de la Şcoala de Rock. Evenimentul a reprezentat finalul unei prime zile din proiectul “Ziua Pasiunilor“, un concept creat de Doru Panaitescu (Marketeer.ro) şi susţinut cu multă energie de Şerban Ciuşcă (Ciuşcă & Tabasco) şi Călin Rotăruş (Arbo Interactive). Cu trei repetiţii în prealabil, [...]
A treia piesă din recitalul Rock School, de la “Ziua Pasiunilor”, în Hard Rock Cafe: “Knocking On Heaven’s Door”.
A treia piesă din recitalul Rock School, de la “Ziua Pasiunilor”, în Hard Rock Cafe: “Paranoid”.
A patra piesă şi ultima din recitalul Rock School, de la “Ziua Pasiunilor”, în Hard Rock Cafe: “Hit The Road”.
Luat cu pregătirile de plecare şi apoi cu savoare ţărişoarei ăsteia drăguţe şi oarecum anapoda prin toate cele bune ce mă-nconjoară, nici n-am văzut că Tara s-a apucat de plecăciuni şi exagerări pe blogul Soup Nights. Să fim serioşi, restabilind “adevărul istoric”: prima ediţie Soup Nights mi-a plăcut atît de mult, m-am bucurat atât de [...]
E clar că am o mare problemă cu alegoriile muzicale în mişcare. În sensul că, încă de pe vremea când abia le descopeream, sunt mare amator de procesiuni cu multe mii de vaţi pe roţi, valuri de oameni euforici,mii de mâini ridicate în aer cu mişcări sincronizate natural şi, în fine, cam tot ce mai [...]