Supă cu varză şi cartofi, ca în Cornwall

luni, 5 mai, 2014 la 4:45 pm

Pentru că varza şi cartofii, mai ales în primăvară, sunt fala Cornwall-ului, fac frăţiorii ăştia o supă în care le combină de stă motanu-n peţiol, vă jur. Ei nu prea folosesc Instagram, ca să pună poze cu cartofii şi cu varza, aşa că, printre altele, fac supa asta. Am făcut-o astăzi, la prânz, adică scriu cu aroma încă în colţul gurii şi parcă-mi pare rău că nu mai am măcar un polonic din ea prin frigider. Hai să vă zic.

supă cu varza şi cartofi ca in Cornwall

Ingrediente pentru trei-patru porţii decente:

  • unt bun (80% grăsime, vă rog!) – 30 g
  • şuncă sau costiţă afumată adevărată (adică de pe la producători, neinjectată şi afumată natural, cu rânduri drăguţe de cărniţă şi o proporţie „elegantă” de grăsime) – 100 g
  • ceapă uscată – o bucată, medie
  • cartofi noi (mici, rotunzi, fără coajă) – vreo 15
  • apă sau supă de legume – 1 litru
  • varză proaspătă de primăvară – vreo 200 g
  • smântână fermentată – 150 ml
  • gălbenuşuri – două
  • sare, piper, chimen – opţional

Pasul 1. Untul în cratiţă sau tigaie adâncă, fund gros, topit fără să fiarbă. Şunca – tăiată ca piesele de domino, egal şi frumos. Călită în unt până devine crocantă. Aici puteţi folosi şi chimenul dacă vreţi, o jumătate de linguriţă de seminţe în untul fierbinte. Apoi am scos şunca din cratiţă.

Pasul 2. În grăsimea încinsă (acum îmbunătăţită şi crescură în cantitate de ceea ce s-a topit din şuncă) am călit ceapa tăiată mărunt, până s-a înmuiat, fără să se închidă la culoare.  (imaginaţi-vă aici o duşcă de bere blondă în cratiţă….)

Pasul 3. Cortofii, spălaţi şi tăiaţi pe lung în două jumătăţi, au ajuns şi ei în cratiţă. Căliţi un minut cu ceapa, apoi am pus apa în cratiţă. Capacul pe cratiţă, foc mare până a început să clocotească, apoi mediu până s-au înmuiat cartofii.

Pasul 4. Între timp am tăiat o varză mică pe din două, am scos cotoarele şi am tăiat fin o cantitate frumoasă de varză. Păstraţi măcar o frunză mai verde, dinspre exterior, o să arate magic în farfurie. Am avut timp să bat repede smântâna cu gălbenuşurile. Dacă folosiţi o smântână degresată, stoarceţi puţină lămâie în amestecul ăsta. Aveşi şanse (micuţe, e drept) să nu vi se taie amestecul ăsta când îl adăugaţi în supa fierbinte.

Pasul 5. Când cartofii au fiert bine, aveţi două variante, la alegere: ori folosiţi unealta pentru presat cartofii şi păstraţi o textură mai groasă şi mai bolovănoasă, ori băgaţi un blender în cratiţă şi trasnformaţi totul în cremă fină. E bună oricum, dar e alegerea voastră. Eu am un blender nou, un fel de Mercedes elveţian al blenderelor verticale cu picior, aşa că nu am ezitat să-l folosesc. Şi bine-am făcut, că mătasea mi s-a părut sac de iută prin comparaţie cu textura supei.

Pasul 6. Varza tăiată fin – în supa clocotindă. Vreo 5-6 minute, cât să se înmoaie, dar să nu se topească. Şi amestecând mereu, amestecul de smântână şi gălbenuş. Şi tot amestecând până am încorporat tot şi a ajuns din nou la temperatura de fierbere, ca să fiu sigur că nu s-a tăiat. Şi nu s-a tăiat. Sare şi piper, de final.

Pasul 7. Poţi să păstrezi din varza tăiată ca să o pui deasupra, în farfurie, pentru culoar eşi textură. Barbară de-a dreptul. Şi, desigur, „jumările” împrăştiate cu graţie, de crapă mâţele tot căutându-le cu ligura prin vinovăţia asta de supă. Bună pe frigul ăsta burniţos, de primăvară ofuscată.

Variantă vegetariană: evident, dacă scoţi din ecuaţie şunca şi apeşi puţin pedala cu untul. Pentru gust, desigur.

Alte variante: mi-am dat seama brusc, să tot fi fost pe la ultimele picături scurse din cratiţă, că jucăria asta merge straşnic şi cu peşte afumat (jumări din burtă de peşte afumat? hello???) sau cu piele de raţă sau de gâscă, secate frumos în tigaie. Merită încercat.