DE CE SA NU STATIONEZ, MA? DE CE?

„Apai ‘tu-ti candela, parascovenia si cadelnita ma-tii de chiabur citadin care esti tu chiabur citadin! Pai daca tu ai garaj in curte e musai sa-ti si scoti masina de-acolo cind ai tu chef, ma, prapaditule? Care io n-am loc de parcare si pun si eu masina pe unde gasesc o dunga de asfalt liber! Care de ce sa-mi tai tu cauciucurile si sa-mi indoi stergatoarele cind n-ai avut pe unde sa iesi din curtea ta cu poarta de fier forjat, opulentule si ilicitule? Nu pot sa-ti darim poarta (deocamdata, da’ ma fac io mare…) asa ca momentan iti distrug ce pot, cum pot.” Spunind acestea, Gheorghe se apuca obidit sa-si repare penele, privind din cind in cind cu teama catre poarta prin care era posibil sa apara, in orice moment, unu’ cu un levier mai mare decit al lui.