PESTRITUL PEISAJ TV DE DUMINICA DIMINEATA

Cum in ultimele zile am reusit sa ma trezesc numai la vremea siestei, ora noua si jumatate mi-a parut astazi un fel de “creierii noptii” pentru a cobori din scutece ca sa dau drumul unei cafele subtiri, cu mult lapte. Si fin’ca tot nu-mi gaseam rostul de unul singur prin casa, m-am pus pe butonat, convins fiind ca o sa dau mai mult peste desene animate si programe pentru copii. De-astea nu prea am gasit, dar (sau, cum vad ca se spune mai nou si, probabil, va deveni o obisnuinta, “dar in schimb”) am vazut multe copilarii.

La Realitatea, in stiri, Orban si Marmoreeanu par sa se fi impacat, in sfirsit, dincolo de frecusurile partinice. Sint la unison in ceea ce priveste incompetenta in fata acestui obicei prost al iernii de a ninge uneori mai tare. Expertiza lor in domeniul iernii si al drumurilor le spune clar si raspicat ca nametii de pe marginile strazilor vor ramine pe pozitie pina la primavara. Bun asa. Sincroanele cu cei doi sint in stilul stiut, taiate in mijlocul frazei, uneori pe respiratie.

Simona Balanescu sta frumos pe scaun, in semiprofil, la Antena 2, asa cum ne-a obisnuit ea de vreo zece ani prin mai multe canale pe unde a adastat cu emisiuni la fel de profunde si de mare audienta. Se bucura nevoie mare cind o mai suna cite o gospodina si aproape ca se desprinde de scaun de fericire ca se uita lumea. Mai mai ca-i face cu mina interlocutoarei cind “va multumesc foarte mult pentru telefon, o intrebare foarte interesanta”. Interlocutorul are o fata de purece castrat, pelticeste doct despre celulele STEM si “considera in opinia lui”.

Copilarie zburdalnica la Antena 3, unde vad ca Adi Luca si-a implinit visul despre care-mi povestea acum fix un an, adica sa aiba si el emisiunea lui. E cu o fata care mimeaza un miserupism cu gluga, un amestec de Jojo si Dana Marijuana. Bifeaza prin desfasurator, au teme clasice si ieftine despre “cum e sa prezinti stiri cind ceilalti se distreaza” cu, desigur, colegi de prin televiziune. Fata e un pic agasata de starea inerta a lui Adi, care mai rupe un pix, isi mai aduce aminte de un banc. Se vede clar ca el e “guest”, ea e “practicanta”. Mai nasol e ca Luca are tot parul (putin) de pe cap lipit cu gel. Celor care nu-l stiu de cind prezenta starea vremii, va zic eu, baiatul asta e cret.

Sar peste HBO, unde e iar osanaua despre care va povesteam aici. E faza la care Tudor Giurgiu spune “pe vremea aceea consumam mult film” si, pentru ca eu stiu ca Tudor nu vorbeste asa de obicei, fug ca sa nu-mi stric gustul cafelei. La Antena 1 e un film cu copii, uite niste traditionalisti. Din doua cadre nu ma prinde, asa ca trec mai departe.

La Pro TV e Popa Pripici care, surprinzator, de data asta nu vorbeste nici despre sodomie, nici despre orgii, nici despre incest. E despre filosofia de a trai, bre… Tema profunda, zic. Ma blochez, insa, la interlocutori. Mamone Tatone de la horriflame si Moga. Eu in ultimii ani am dezvoltat intoleranta la Tatoiu, ultima oara am vazut-o tistuita de Liviu Mihaiu la TVR, unde fomeea facea clabuci la gura din inaltul gradenei. Daca mai adaug si ca, de fiecare data cind o vad, imi aduc aminte de filmuletul halucinant din 2004, cind dansa vals in ciorapi cu consortul, sper sa-mi intelegeti decizia irevocabila, dictata direct din stomac, a telecomenzii. Ma spal gastric cu spotul Dorna, dupa care crampele imi revin la spotul Western Union, in care niste unii vin sa-si ia banii trimisi de capsunari mimind ocupatii banale. Una e cu sortul de bucatarie, venita de la dovlecei gratinati, altu’ e in pauza meciului… Ar merge un spoof cu situatii gen ridicat de pe buda, cu pantalonii la glezne sau intrerupt transatul nevestei, cu toporu’ plin de singe la Western Union.

Prima insista cu Jack si Grasanul, vad bucati dintr-o gagica buna care-si face un tatuaj, dupa care este evident ca fomeea e centurista. Jack o stie, ca Jack e amicu’ centuristelor. Ei, uite ca TVR1 e consecvent cu programele obosite pentru copii. Pentru copii mai…obositi, dar nu mai conteaza. Arsinel e inconjurat de firoscosi bilbiiti, care-l intreaba despre viata lui personala si despre nepotii lui. Astia mici stiu cite ceva de la documentaristi, dar stiu gresit, asa ca Maestrul pare agasat de inexactitatile lor. Apoi Maestrul cinta. Eu plec. Ma inviorez brusc la TVR2, e o emisiune cu pescari si carasi fripti pe plita. Pescarii sint cam braconieri daca luam in calcul ca scot numai viitori pesti pe care ii inghesuie fomisti in mincioc. Sau in alau, ca mereu la confund? In paralel, o tanti cu alura de chelnarita comunista invata o reporterita in cojocel si pulover crosetat cum se cresteaza carasu’. Fata cresteaza, ii place. Apoi toata lumea e la masa, ciocnind paharele la cadru. Apoi un promo la un viitor documentar despre beneficiile drogurilor in tratarea unor boli. “Drogurile si creierul” :).

La Pro Cinema e…tot Moga! In canadiana proletara pe care a purtat-o in “Live Revolution”, concertul de la Revelion. Delicioase imaginile in care Moga lucreaza la mase, isi dezgheata incheieturile incercind sa puna publicul in miscare, iar “ginerica” Ropcea se concentreaza la camera, cu priviri scremut patrunzatoare si unduiri de diva. Bundita lui Moga e mondiala, anyway. Parca avea si minusi albe, de militian la circulatie, sau am visat eu? Pe Money Channel e Gyuri. Isi povesteste, ca de obicei, viata, cu divagatii frustrate despre vremurile actuale. Tot ca de obicei. Pe cit e de funny, omuletul asta e tot atit de ofticos si amarui in afara scenei. Ma gindesc cu compasiune la cite figuri si neplaceri vor avea de indurat cei care se pare ca l-au contractat pentru un serial TV care probabil ca se va difuza din primavara. Rolul e bun, bun de tot, dar tare mi-e teama ca Nea Gyuri o sa fie o pacoste la filmari.

La Vomantica e diva aia cu fata de peste oceanic, probabil femeia cu cei mai departati ochi unul de celalalt. Din pacate, fata asta a intrat in posteritate intr-un mod mai putin placut pentru ea, dar cu siguranta apreciat de altii.

Multa plevusca, monser… Intr-un final, imi iau cafeaua, cartea, tigarile, ma indrept catre Sala Tronului. Laxativul a invins purgativul!