Posturi cu tagurile: "publicitate"

„N-ar fi frumos daca ar exista cineva care sa stie exact ce iti doresti?” Cam cum ar fi…mama, tata, bunicii, unchii si matusile, sora mai mare si fratele mai mic, Tante Penelopi de la parter, care n-a avut copii si e gata oricind sa-ti faca toate poftele, Nea Tache, cu toneta de inghetata din capatul strazii?

Mai apoi: Alina de la cor, innebunita dupa vocea ta pe care o iubeste in taina impreuna cu tot ce tine de tine, colegul de banca si confidentul tau care uneori stie despre tine mai mult decit parintii tai? Si mai apoi: nevasta, soferul, frizerul, macelarul, florareasa, asistenta personala, avocatul, contabilul, echipa de la serviciu, mecanicul de la service, vinzatorul de ziare, pompagiul de la benzinarie, menajera… La dracu, pina si usierul de la hotel ajunge sa stie, pe felia lui, exact ce-ti doresti!

O banca nu poate invata sa-mi anticipeze intentiile. O banca ma va enerva intotdeauna daca va incerca sa ma convinga ca stie mai bine decit mine ce-mi doresc. Da, poate sti mai bine  ce ar fi mai potrivit pentru mine din punctul de vedere al unor previziuni sau oportunitati de ordin financiar. Dar niciodata ce-mi doresc cu adevarat. La multe dintre dorintele mele va zimbi superior si ma va refuza ori imi va propune alternative.

Prima oara cind am vazut copy-ul m-am gindit la asta: „Hush now baby, baby, don’t you cry / Momma’s gonna make all of your nightmares come true / Momma’s gonna put all of her fears into you / Momma’s gonna keep you right here under her wing / She won’t let you fly, but she might let you sing / Momma will keep Baby cozy and warm / Ooo Babe, of course Momma’s gonna help build the wall…”

M-am simtit luat de sus. Mesajul nu mi-a parvenit ca o invitatie amicala, nu mi-a facut cu ochiul si nici nu mi-a spus „salut! eu sint noul BCR si am venit sa-ti cer prietenia”. Nu. El stie exact ce-mi doresc, e destept, e cititor in stele, e mama omida si de-aia nu avem cum sa fim prieteni. Stie deja totul despre mine, deci ar fi cazul sa ma feresc, le poate spune si altora chestii cu care poate nu ma mindresc.

Din comunicatul oficial am mai aflat ca „Litera S rosie este un simbol traditional al bancilor de economii si al Erste Bank, precum si un element comun al tuturor subsidiarelor Grupului Erste.” Ca este al lui Erste am priceput, dar nu m-am prins la faza cu simbolul bancilor de economii. In ce limba? S as in „savings”? Si cu ce ma incalzeste chestia asta din punctul de vedere al Economiilor mele romanesti?

La fel de „patronising”, sloganul cel nou ma indeparteaza si mai mult de perspectiva unui cont in BCR. „Gindim la fel”? De ce, facem parte cu totii dintr-un partid politic sau din vreo secta? Nici macar in cuplu nu e sanatos sa gindim la fel, chiar daca de multe ori privim in aceeasi directie. Mi se pare o abordare lipsita de fundament pentru virsta comunicarii contemporane din Romania si, mai ales, pentru un peisaj bancar trecut de tineretea diferentierii la nivel declarativ prin asumarea unui rol de tatuc stalinist care, desigur, stia exact ce TREBUIE sa-ti doresti.

blogvertisment____________________________________________________

Incearca sa analizezi cu luciditate fiecare mesaj comercial care-ti este adresat. Fii treaz! Ia-ti o cafetiera noua! Acest link este sponsorizat de Marketonline.ro intr-o campanie experimentala de blogvertising. ____________________________________________________blogvertisment

In drumul meu obisnuit de dimineata, un panou imi spune ca „reclama asta va fi aici si miine. tu?” Nu, dragi asiguratori sinistri, reclama voastra absolut jenanta va fi acolo fix atit cit va va permite „bugetul de outdoor” si „platforma de comunicare sezoniera”, adica in cel mai bun caz citeva luni. Eu voi trece si voi tot trece prin fata acelui panou, voi fi acelasi, iar reclama va fi alta si a altcuiva, cu un mesaj mai mult sau mai putin pervers decit al vostru.

Asa cum, daca ma gindesc sa mor MIINE,

Locatii selecte… Cum req mai arata o locatie selecta? E cumva aceea in care vin doar oameni stilati? In care lumina e confuza, muzica e in surdila dar in care lumea e plina de antreu? Imi plac cluburile trendy in care clabarii sint stailish, vin sa cil si sa serveasca un drinc. Un civas cu redbul, un camamber cu rosii…

In goana contemporana dupa clabing a berilor autohtone, Ciuc a uitat cit de bine se simtea el pe la sfirsitul anilor ’90, pe cind comunicarea nu era atit de apriga in diferentierea dintre gondola si tejgheaua barului. Ciuc Black a fost printre primele „vedete” din grupul „party beers”. Acum mesajul mi se pare tras de par, iar sloganul clasic nu se mai conjuga deloc cu pozitionarea. Printul asta e ca o taranca in trening si pantofi de lac, la discoteca.

Nu-mi place „ziua barbatului”. Incepuse misto, abia asteptam declinarile destepte, dar parca prea se termina totul ghiolbaneste, cu un concert pentru mase. Cica au fost niste sute de mii bune bagate in toata povestea, as vrea sa stiu citi dintre barbatii la care a ajuns mesajul s-au si simtit valorizati in vreun fel de concept si citi au luat-o doar ca pe un joculet, o prostioara publicitara. Bannerul de pe messenger (probabil o avere pentru bugetele romanesti) nu m-a facut sa plesnesc de mindrie. Messenger-ul e un tool atit de comun, incit sint convins ca multora dintre utilizatori li s-a parut o chestie fireasca, pe care sigur n-au facut click.

Am senzatia ca a vrut-o cineva mai abrupt incheiata decit si-ar fi dorit creatorii. Cind o facem? Cum o incheiem? Simbata e cinci mai! OK, o facem simbata ca vine lumea in piata. Daca anul viitor, in preajma lui cinci mai, nu primesc felicitare si cadou „corporate” la birou, v-am ars!