Posturi cu tagurile: "marketing, comunicare, PR, publicitate"

Coane Alcule, dom’ Cristi, cam cit de relevante vor fi rezultatele survey-ului pe care-l faceti zilele-astea printre consumatori atita vreme cit operatorii de sondaj, purtind toate insemnele claunului fioros, sint instruiti sa ofere un pic de mita fiecarui respondent, inca de la inceputul „interviului”? O cafeluta, o inghetata, o placintica… Curat marketing research. Romanu’ manifestant de bun simt excesiv exact atunci cind nu e cazul ce-o sa faca, ce-o sa gindeasca? Adica el imi da un fursec moca si eu zic pe bune ca personalul sucks, ca se misca incet, ca pe cartofii prajiti ori pun sare in exces, ori nu pun deloc etc. etc. etc.?

Fetelor, faptul ca papusica pe care a agatat-o nenea Chisu cu un kil de zahar in primul spot Margaritar (dintr-o serie, se pare) poarta pijama si vine dinspre un subinteles dormitor in al doilea spot (cel actual) nu inseamna ca musai nenea s-a si insurat cu pisi. Conceptual, data fiind natura produsului, mi-e teama ca personajul n-a sesizat subtila malitiozitate a creativilor.

Aflu cu stupoare de la Stiri ca o luna de consultanta in marketing electoral costa sase mii de euro. In fraza urmatoare mai aflu si ca o campanie electorala de sector de Bucuresti costa cu totul aproximativ cincizeci de mii de euro. Fiti amabili, fac si eu o intrebare: s-a hotarit cineva sa sparga piata pentru la toamna si a inceput o campanie de lobby in sensul asta? Si inca una, cascadata: dupa atitea experiente electorale, matura presa romaneasca mai pune botu’ la facturile „obligatorii” trimise de candidati si partide catre Curtea de Conturi? Puah, ce-am mai ris…

Laudabila ideea Olimpiadei Oamenilor Obisnuiti, spoturile imi plac si sper sa le iasa si „beteleul” cit mai bine. Numai ca mesh-ul asta mi-a adus aminte de povestile mai vechi ale lui Naumovici despre lucrari propuse unui client, refuzate, repropuse altuia (din alta categorie de produse si din alt target chiar) si acceptate cu entuziasm. N-am idee daca Leo a participat in trecut la vreun pitch pentru Special Olympics, dar eu, ca om obisnuit, adica departe de performanta sportiva, nu ma prea regasesc in imaginea asta.

In seara asta, la Fratelli Studio. Deocamdata doar poze. Ale mele si ale lor, ca sa crapati de pofta la micul dejun. Povestea mai tirziu, dupa digestie.

Asadar, dupa digestie. Dupa citiva ani in care Peroni si-a jucat comunicarea din Romania cu Publicis, apoi cu Mercury, de-acum citeva luni la timona bugetului lor se afla Odyssey si eu cred ca-i bine. Daca in anii trecuti vara era rezervata „Ambientaliei”, concept international cu „activatori” tavaliti prin life-style Peroni vreme de vreo douasprezece ore fara pauza, anul asta a venit din Italia „Aperitivo”. Giorgio Locatelli, chef cu o stea Michelin si proprietar de Locanda cu acelasi nume, a creat pentru Peroni o serie de bruschetta suficient de savuroase pentru o masa frugala, in care ametirea papilei e mult mai importanta decit incarcarea ei peste masura.

Ma intreb cu ce sau cu cit sint o cafteala, un seps (normal) si o matoleala mai periculoase  pentru „copiii sub doisprezece ani” decit rima „de la zodia leu, un cristal portocalEu” difuzata din belsug, dupa buget, coane Fanica. In tara in care „daca e la TV, asa e” inca mai face ravagii, in care Becali si Basescu pot confisca „in gluma” telefoane mobile sau reportofoane si in care Dan Diaconescu poate fabrica oricind, din doua masuri de ca*at si un praf de sare, personaje credibile pentru mase considerabile, oare o rima de-asta n-are sanse mari sa devina refren aberant si incorect pentru niste copii care si-asa asimileaza, pe nemestecate si nesupravegheate, vagoane intregi de anomalii si deviatii de la „corect” si „firesc”?

Sa sune bine, sa fie usor memorabil, sa rimeze. Mama, cum arata un cristal portocaleu? Nu stiu, intreaba-l pe tac’tu! Tata, cine-s aia care joaca in portocaleu? Olanda, Praleo, mai adu-mi o bere din uirlpul. O portocala, doua portocale. Boc are fular portocaleu, ceilalti au tricouri portocalee. Se zice portocaliu, muceo! Pe cine faci tu muceo, schilodule? E portocaleu, ca vine de la portocale, incultule! L-am intrebat si pe tata, care e director si e in zodia leu. Poate-ti dau si doua peste mufa…

Sa facem spoturi cu copii, ca sint gingasi, vind bine. Sa strimbam un cuvint daca nu ne iese rima cum vrem noi. Dar, inainte de orice, sa le bagam neste sticle colorate in detergent, lanturi de aur in salam si salam in parizer.

Cum ar fi sa ai un fel de butic de creatie hoitar, care sa vina in urma agentiilor „titulare” si sa-si vinda „what if?”-urile atit de bine, incit clientii sa aiba mereu senzatia ca  lor le-a venit ideea si ca, desigur, sint geniali?

De pe un fronton de bloc din zona Piata Iancului.

In legatura cu asta. Un pic mai infricosatoare.

Mi se pare doar mie stupid si un pic enervant ca Romtelecom si Clicknet inca imi mai ofera intr-un spot TV „cel mai tare eveniment muzical al anului” la zece zile dupa Aftershock? A, ce misto ar fi fost un spotulet cu miile de oameni care-au fost acolo, cu taieturi scurte si faine din concerte, cu oameni stind in c*r pe mouse-pad-urile pe care calcam la fiecare pas si cu betele-alea fosforescente pe care si le pusesera cocalarii la urechi si in jurul gitului… Mergea vreo zece zile dupa event, cu un eventual „ne-am distrat bine impreuna” la sfirsit? Req stie…