CAPITOLUL XXIV. DESPRE INJURATURI SI ALTE VORBE INTERESANTE

Hai sa mai destind putin atmosfera, ca prea ma dat-o in lacrimi cu ultimele doua capitole Un alt aspect interesant pe vas este acela al vocabularului multinational. Si cum injuraturile sint primele cuvinte pe care le inveti intr-o limba straina, e bine sa stiti citeva lucruri.

Istoria de 15 ani si numarul insemnat de romani care s-au perindat pe vasele de croaziera au lasat urme adinci in cultura comunitara de-aici. Un lucru bun daca privesti din punctul de vedere al internationalizarii. Dar deloc bun dintr-un aspect practic: cam toata lumea stie acum care sint injuraturile romanesti cel mai des utilizate. Ba unii straini le folosesc in loc de salut, pentru a-si etala cunostintele de limba romana. Asa ca feriti-va sa injurati utilizind formule clasice. „Mortii ma-tii”, „**** ****”, „****-ti gura ma-tii”, „maimuta imputita”, „poponarule”, „gitu’ ma-tii”, „sa-ti dau ****” sint fumate, le stiu pina si cei aflati la primul contract.

Ajunsesem la un grad inalt de creativitate in materie de injuraturi pentru a nu fi inteles. Locutiuni si imbirligaturi care ocoleau cuvintele clasice dar care, uneori, imi consumau dracii inainte de a le termina verbalizarea. Conglomerate lingvistice cu ciorapi, coliva, spoieli cu rahat si alte sublimate ale scirbei si neputintei de a schimba ceva. Apoi mai exista cuvinte romanesti care sint usor de inteles pentru multi slavoni sau latini. De exemplu, cuvintul CURVA est eprezent in majoritatea limbilor vorbite de est-europeni, cu intelesuri aproximativ similare. Distractia unora dintre romani este sa-i invete pe altii auto-injuraturi despre care le spun ca au un efect devastator aupra romanilor. Chestii gen „imi sug pula” sau „o fut pe mama mea” sau „iau muie”. Uneori pun botul, alteori nu.

Inainte de a trece la o lista de cuvinte necesare, tin sa mai amintesc un aspect care uneori poate crea momente cu totul neplacute. Ospatarii injura destul de mult chiar in apropierea pasagerilor si chiar in timpul servirii. Se injura intre ei, isi injura Head-ul sau MaitreD’-ul care a uitat de unde a plecat si tine cu tot dinadinsul sa-i frece porceste. Si, desigur, isi injura chiar pasagerii dificili sau nesimtiti de la care stiu deja ca nu vor vedea un sfant la finalul croazierei. La adapostul unei limbi destul de rare, romanii isi varsa muile si alte porcosenii in capul pasagerilor, intre supa si pasta, intre aperitive si Caesar’s Salad. Numai ca au existat cazuri (destul de rare, ce-i drept) cind pasagerii erau chiar romani stabiliti in State sau in UK. Unii au facut scandal monstru, altii au inghitit cu stoicism pina la finalul croazierei, cind le-au spus ospatarilor intr-o romana perfecta ca nu vad nici un motiv pentru care le-ar da un bacsis.

Imi aduc aminte de un astfel de caz povestit ce confratii mai vechi in sistem. Imaginati-va un om aflat in vacanta, care la fiecare cina este servit in felul urmator: „Hello, Mister x, wellcome to the Italian Dinner, in mortii ma-tii de porc!”, „How was your salad, muistu’ req?”, „Would you like some more meat loaf, minca-mi-ai pula de imbuibat?” etc. etc. etc. Asta in conditiile unei reguli pe care nu cred ca o respecta cineva in afara de vorbitorii nativi: in prezenta pasagerilor nu ai voie sa utilizezi alta limba decit engleza. Ei bine, dupa zece zile de „tratament” Romanian Style, pasagerul a strins barbateste mina intinsa a ospatarului si i-a spus intr-o romana cristalina: „Multumesc mult pentru ca te-ai straduit sa ne oferi un concediu de vis, draga Y! A fost o reala placere sa fiu servit in fiecare seara cu atita profesionalism. Dar stim amindoi ca am motive intemeiate sa nu-ti platesc cei 7 USD / persoana / zi de croaziera. Iti doresc o cariera stralucita.” Probabil ca oricare dintre voi ati fi facut la fel. Asta daca nu-i puneati masa in cap din prima seara.

Promiteam la inceputul capitolului o lista de cuvinte necesare. Despre cele utile pentru orientare veti avea ocazia sa aflati la traininguri, de la oamenii cu experienta din apropeirea voastra sau chiar la fata locului. In definitiv, toata hardughia care in primele saptamini vi se pare un labirint se va dovedi extrem de strimta pina la finalul contractului.

Asadar: (intr-o ortografie aproximativa)
– homosexual – fil – bakla, mex – puto, alte limbi latine – maricon (rar)
– bratta – in urma cu treburile, in criza de timp
– romenta (rumenta) – om de nimic, putoare, lenes
– yagna – imi vine sa pling, nu mai pot de oboseala
– fodes – cuvint devenit tic verbal pentru majoritatea natiilor de la bord – poate insemna multe: cu admiratie, in semn de surprindere, cu ciuda – in semn de refuz, de indignare; utilizat la fel de des ca „sa-mi bag ****” sau „**** mea” in limba romana
– puta madre – mex, echivalentul lui „****** ma-tii”
– cinga tu madre – mex, „s-o *** pe ma-ta”
– chaketero – mex, super
– pugneta – a face laba
– cabron – mex, smechere, bulangiule, ingimfatule
– no m’ames -mex, n-am aflat nici pina acum
– caia te – mex, taca-ti fleanca
– unguoi baho – fil, maimuta imputita ( ve rog frumos, nu-l folositi niciodata!)

E bine sa stiti ca filipinezii nu pronunta F si V. F este P, iar V este B. Asta pentru ca oricum o sa va uitati la ei crucis pina o sa va deprindeti cu wrongleza lor.
Mexicanii pronunta GE sau GI in loc de Y (you – giu, yes – ges).
Ambele natii si multi romani prin mimetism folosesc o anume muzicalitate in frazare, taraganeaza fraza in functie de tipul adresarii. Romanii imprumuta foarte usor cuvinte de la cele doua natii amintite. E un alt semn de adaptare, de supravietuire. Un aspect interesant: tineti cont de faptul ca, la origini, filipinezii sint si ei destul de latini. Contrar puternicelor influente asiatice, veti regasi in antropometria filipinezilor elemente pur europene, de origine hispanica. Mai mult, multi dintre ei sint ortodocsi, majopritatea destul de credinciosi. Nu sint toti la fel de piperniciti, din cind in cind veti vedea filipinezi inalti, unii chiar destul de ingrijiti. La femei, insa, e prapad. In opt luni nu cred ca am vazut doua filipineze aratoase. Sa nu uitam ca filipinezii au aparut in urma desoperirii lor de catre navigatori spanioli si portughezi. Ce-or fi luat ei la **** cind au ajuns in arhipelag, mi-e teama sa imi imaginez )

Sa nu uit sa va povestesc cum era sa mor dintr-o timpenie in „orasul turnului cu sfere”. Si despre bordeluri in general