CAPITOLUL XXI. ALCOOL SI DROGURI.

Exista doua principii cu statut de lege in ceea ce priveste aceste aspecte. „We are allowed to drink, but not to get drunk.” si „Our company’s policy on drugs is zero tollerance”. Ei bine, ca orice lege, aceste doua principii sint interpretabile si cu aplicabilitate diferita, de la caz la caz.

Asa cum va spuneam, bautura destinata echipajului este extrem de ieftina in comparatie cu preturile pentru pasageri sau cele de pe uscat. Asa ca bautura se gaseste la discretie. Nu putine sint cazurile in care membrii echipajului, indiferent de rang, merg chiauni la munca, dupa o noapte de chef soldata eventual cu sex si un pui de somn. In aceste cazuri, nivelul alcoolului in singe se pastreaza ridicat si in primele ore de munca. Daca ai parte de un superior ciufut sau de o intilnire matinala cu Security, Safety sau cu capitanul, ai toate sansele sa ajungi la Medical Center pentru un control rapid la „breathaliser”. Adica la fiola, pe intelesul tuturor. Dar asta se intimpla relativ rar. Ca si in cazul unei vieti pe uscat, fiecare ar trebui sa-si conoasca propria masura de alcoolizare. Si cum unii ajung pe vas inainte sa invete bine sa se spele, e de inteles ca ard etapele si ajung sa bea fara masura.

Alcoolul pe vas, in combinatie cu oboseala fizica si, mai ales, cu frustrarile acumulate pe apa, pot da nastere la neplaceri crunte. De la starea de leguma absoluta pentru o zi intreaga in care trebuie sa-ti faci treaba, pina la scandaluri care se finalizeaza cu singe si trimiteri acasa. Exista pastile efervescente „miraculoase” car ete scapa de mahmureala in trei ore. Dar trei ore de somn Nu ai voie sa consumi alcool in timpul serviciului, dar sa nu va mirati cind veti intilni Heads sau Maitre D’s care put a trotil de dimineata pina seara. Artistii se trotileaza cel mai tare, ei oricum avind un regim aparte.

Despre droguri. Eu am prins un singur control de urina. Adica mai mult sau mai putin anuntat, echipa mixta security-medical (uneori cu participarea extraordinara a vreunui martafoi de pe uscat) sigileaza o toaleta publica, varsa o solutie albastra in bude si te invita la coada, pentru a dona un pic de pipi la borcan. Mostrele de urina sint trimise la un laborator specializat si, dupa citeva zile, auzi despre unii ca au plecat brusc acasa.

Sint droguri pe barci. Nu pot baga mina in foc ca se face trafic la nivel mare (in afara de croazierele de pe riviera mexicana, unde unii fac carausie intre porturi pentru sume frumusele) dar se consuma. Imi aduc aminte de un Head olandez care iesea din cabina la Dinner cu ochii injectati si aposi, pometii si nasul rozalii si o exuberanta incredibila. Era prietenul tuturor, stringea miinile tuturor maimutoilor pe care in mod normal nici nu i-ar fi salutat si gratula pe toata lumea in gura mare. Se spunea despre el ca poarta in permanenta la curea un flaconas cu urina vreunui confrate „curat”, in caz ca un control ar fi putut pica din senin.

Asiaticii si mexicanii se mai dervesc cu mici pilule de Guarana, un extract de plante aproape tolerat. Filipinezii utilizeaza tot felul de porcarii despre care cred ca ii ajuta la potenta si forta. Inii se bazeaza pe efectele miraculoase ale orezului. Apoi exista „adjuvantii” pe care de multe ori ii consuma in crew-mess, spre dezgustul celorlalti. Balut. Balut este un ou fecundat, luat de sub closca inainte de termen si fiert. Adica un embrion de pui fiert, in coaja. Nu lungesc povestea ca deja va vad indoindu-va de scirba. Thailandezii maninca si ei tot felul de viermisori si insecte uscate, dar parca nu la fel de scriboase ca exemplul de mai devreme. Amuzant este ca te intrebi pentru ce oare isi antreneaza filipinezii virilitatea pe vas?

Romanasii obsedati de culturism mai baga cite o vitamina, ba chiar cite o creatina din cind in cind. In afara de ceva contractii daca nu se antreneaza destul cit sa metabolizeze creatina, nu patesc nimic mai rau. Dar contractiile-alea pot fi nasoale rau uneori.