STATUTUL SI DOCTRINA CALAMARULUI
Da, titlul e la misto. Am identificat trei feluri in care poti primi calamar in Grecia. Cel mai simplu si mai nasol si mai diminutivat si mai vaduvit de respect raspunde la numele de “calamaraki”. Taiat inele, tavalit orbeste prin faina si pripit in grasime incinsa. Nu e rau, dar daca inca il mai ai in farfurie la zece minute dupa ce ti l-au adus fierbinte, se ineaca in ulei si tu impreuna cu el. Merge pe fast forward, linga o bere, musai cu salata ca sa nu dai pe spate de la atita prajeala.
A doua varianta ar fi “saganaki” style. Saganaki este, de fapt, brinza prajita pe gratar. Numele a fost imprumutat unei intregi serii de mincaruri cu sos. In principiu, peste brinza si inelele de calamar / crevetii / rondelele de caracatita etc. vine un sos de rosii abundent porcait cu ierburi aromatice. Dupa asta e posibil sa intre un pic la cuptor, de obicei intr-un vas de ceramica in care este si servit la masa. Combinatia e destul de reusita cel putin daca esti in cautarea unei variatii.
Am lasat la sfirsit varianta pe care o prefer si pentru care am si citeva imagini. Pentru ca un calamar intreg e un calamar intreg, nu mai primeste diminutive cu “ki” in coada si revine la statutul de “calamari”, kirio, nu prostioare. Fript. Stropit cu zeama de lamiie in timp ce sfiriie pe gratarul cu jar de lemn. Cu mult cimbru si oregano. Pina se rumeneste si se patrunde doctrinar cu fumul bun, acreala si aroma verziturilor. Restul e literatura de sertar. Cartofi prajiti, salata, orez, zaziki sau doar piine proaspata? In oricare dintre variante, mai tine o lamiie pe-aproape.
si eu tot la gratar il prefer.
imi place mult cum iti descrii vacanta, ma faci sa te invidiez. sper ca mai ai de stat.
nu ma invidia, vineri, cu doa zile inainte de a veni aici, am racit masiv, asa ca primele zile au fost cu servetele. dupa care a racit Doamna. cind s-a facut ea bine, mi s-a trezit mie sinuzita, care imi bubuie si acum juma’ de cap. miine dimineata ne intoarcem la Salonic. vineri seara probabil ca ma voi face bine subit, de la aerul imbicsit al bucurestilor.