COTIDIANUL, LEONARDO si LUIS

luni, 7 mai, 2007 la 8:59 pm

LEONARDOAsadar 50 000 de exemplare in citeva ore. Cu cioclopodie, dupa experimentul cu cartea. Un leu. Seara, la caufland, dau peste Luis. L-as recunoaste dintr-un milion de tigani. Hai, bre, ca astia n-arata toti la fel :)  Si ca sa vezi ca nu mint, l-am recunoscut chiar stind cu spatele la mine. Poate dupa maieul portocaliu sau poate dupa bucata de brinza huedin pe care o cintarea expert din ochi. Sau poate din cauza faptului ca ochisem amindoi aceeasi bucata de huedin pe care o cintaream expert din ochi.

Cu Luis am o poveste lunga. Vinde ziare la toneta din fata scarii unde am locuit pina acum un an si ceva. Vorbeam zilnic, schimbam doua-trei vorbe si ne vedeam fiecare de viata lui. Are un aer „curios neincrezator” fata de tot ce-i spun, are propriile convingeri puternice. Dar intr-o zi m-a spart: „Bai, nene, de ce nu sint si tigani in spoturi?” Ba sint, Luis… Ala cu acordeonul, de exemplu. „Nu, frate, nu de-alea facute special pentru noi… D’astea obisnuite, la Connex, la Coca Cola… Pai ce, tiganii nu bea Coca Cola? Nu vorbeste la mobil?”

Eram la Realitatea pe vremea aia si l-am facut erou intr-o editie a „Pauzei de publicitate”. N-am aflat in ce procente ar influenta vinzarile si „penetrarea” o astfel de strategie, nici macar n-am pus pe ginduri vreun advertiser si de-atunci am continuat sa nu vad tigani in spoturile publicitare produse in Romania. Sociologul, agentia, jurnalistul si floraresele din emisiunea mea (si a fratelui meu) n-au reusit sa deschida drumul publicitatii directionate etnic, dar macar de dragul experimentului poate ar trebui cercetat. Ba chiar una dintre magraoance mi-a spus rinjit: „Ce sa caute tiganii la publicitate? N-are shearm…”

Revenind la intilnirea mea providentiala din seara asta. Era cam nervos. El e independent. Adica nu e angajat al niciunui trib din cele care compun marea afacere a distributiei de presa din Bucuresti. E asociatie familiala sau ceva de soiul asta. Si-mi zice cu naduf: „Auzi, frate! Ma duc de dimineata la astia la Tutun si Ziare sa imi iau marfa. I-am zis de-acu’ doua zile – vreau sase sute de bucati, ca stiam ca e cu album de-ala. Deci stia, ii zisasem. Auzi, ma? Imi da patruzeci. Ma ia nervii, auzi? Cum, ma, patruzeci? Io stiam ca e cu album, am zis ca dau eu o suta si restul le impart la ceilalti cinci, ca sintem sase. Te rog io, zi-i lu’ Robert ca astia face mafie cu noi. Daca nu esti de-ai lor, te face si ramii tot tu prost…”

Cotidianul se asteapta la o piata cu un potential de maximum 120-150 000 de unitati vindute, adica de vreo trei ori mai mult decit tirajul vindut miercurea. Asta deturnind putin rostul presei cotidiene, existind varianta in care produsul cu „album” sa se vinda si in restul saptaminii. Astazi a fost „promotie”. Adevaratul test, insa, va fi lunea viitoare, cind Leonardo, Turcescu & Co. vor costa 10 lei.