Customize! They’ll get it. Eventually…
Azi mă sună un coleg. Colegul. Colegule.
„Coleguț, am un băiat care face o vârstă rotundă și ar face o treabă deosebită pentru prietenii lui. Vreo zece oameni. Hai cu o idee.”
„Păi cea mai bună idee e să mă sune și să vedem ce-ar fi deosebit pentru el și prietenii lui.”
„Zice să-i dau un link, să vadă niște posibile variante…”
„Bine. Dă-i un link să vadă studioul în poze și apoi să mă sune, să-l întreb dacă ar vrea să gătim împreună râme, șoareci sau antricot de păpădie. Pe bune, eu și când e vorba de un singur om lucrez customizat, stau de vorbă cu el, aflu ce-a mai gătit, ce mănâncă, ce citește, ce filme îi plac și, eventual, dacă a auzit de Ion Susai.”
„Cine e Ion Susai?”
„Un prieten, nu-l știi tu…”
„Da, mă… Băi, am aceeași problemă cu o grămadă de clienți. Mă întreabă dacă lucrez cu echipe și grupuri, ce fac în general cu ei, apoi îmi cer trei propuneri, să aleagă ei ceva. Trebuie să trag de ei ca să aflu dacă oamenii ăia au și ei niște dorințe, niște pasiuni, niște preferințe, ca să pot să le propun ceva în cunoștință de cauză, nu „servite” care au fost ok pentru alții, dar despre care nu am cum să știu dacă sunt potrivite pentru ei.”
„Păi știu. Pentru mine asta nu e neapărat o problemă, că de obicei aleg să nu mă bag decât să-mi aud vorbe. Vorbe îmi aud oricum, dar măcar știu când sunt scornite și când nu. Deci dacă mă sună amicul tău, bine. Dacă nu, e la fel de bine.”
N-am să renunț niciodată la a crea probleme și nemulțumiri unui potențial client doar pentru că el alege să-mi achiziționeze serviciile ca și cum ar cumpăra cartofi. Și spun asta cu destulă jenă pentru cartofi, căci și acolo ai nevoie de ceva discernământ și experiență ca să iei cartofii potriviți pentru ceea ce vrei să faci cu ei. Vrem să aducem echipa X la tine și să gătim împreună, apoi să mâncăm și să ne pară bine că ne vedem și în afara biroului. Bun, perfect, dar dă-mi și mie niște cârlige de care să mă agăț ca să pot să construiesc ceva cu adevărat util pentru tine. Ce faceți voi ca echipă? Câte fete și câți băieți? Ce ați mai făcut de genul ăsta până acum? Aveți vreo nevoie specială pe care vreți s-o abordați, ca echipă, cu ocazia asta? E 100% fun sau mai e și altceva?
Sunt foarte multe detalii pe care nu le cerem ca să ne aflăm în treabă, ci pentru că de ele depinde atractivitatea și relevanța a ceea ce urmează să vă propunem. Doar pentru că e toamnă, aș putea să-ți propun să facem zacuscă în echipă, ție să ți se pară o idee genială, dar să nu iei în calcul că pentru asta va trebui să coaceți 65 de kilograme de vinete și 25 de kilograme de ardei (atât am copt eu pentru zacusca de anul ăsta). Ceea ce ție ți s-a părut interesant, tradițional și romantic e posibil să devină un fel de corvoadă absurdă pentru niște oameni care și-ar fi dorit să se simtă bine. E doar un exemplu, n-o luați chiar ca atare.
Nu vând orice, oricui, oricând și mi se pare o regulă bună dacă vrei să-ți menții pe piață o carte de vizită onorabilă. E simplu să iei banii unei companii când achizitorul de servicii e ageamiu și pierdut în spațiu, dar e nasol să execuți bine un proiect prost direcționat. E mai rău chiar decât dacă l-ai executa prost. Măcar știi că n-ai avut emoții. Gândirea asta otova mi se pare un semn de bătrânețe, o sechelă comunistă a obiceiului de a bifa niște sarcini fără să filtrezi, fără să conștientizezi utilitatea acțiunilor tale. Dar drumul e cu siguranță înainte, iar de câștigat vor avea aceia dintre noi care, măcar atunci când decid să facă ceva simpatic pentru colegii sau prietenii lor, să-i întrebe înainte cam ce și-ar dori în ziua aia DEDICATĂ echipei sau găștii.
Cele mai voi