Două verbe portugheze
Cred că v-am mai zis, eu până am ajuns în Brazilia am trăit cu convingerea că în viaţa asta, într-o conjunctură oarecare, voi ajunge să învăţ limba portugheză. Ceva din mine a vibrat întotdeauna la muzica de aici şi la auzul muzicalei şi tanderi glăsuiri în care astăzi trăiesc zi de zi.
Sunt două verbe în portugheza vorbită, pe care le iubesc din motive foarte…româneşti. „Achar” – a găsi şi „chegar” – a ajunge. Hai să le luăm pe rând. Brazilienii folosesc „achar” pentru a exprima reuşita identificării sau achiziţiei unui obiect într-un context uzual. „Eu achei batatas no supermercado.” Am găsit cartofi la supermarket. „Nos achamos este sofá no shopping.” (Noi) Am găsit canapeaua asta la mall. Dar, la fel ca în româneşte, „achar” acoperă şi sensul lui „a crede”, „a presupune”. „Acho que este suco é muito doce.” Cred/Găsesc că sucul ăsta e prea dulce. „Você acha que é bom fazer isso?” Crezi/Găseşti că e bine să facem asta?
„Chegar” respectă acelaşi tipic românesc bivalent când vine vorba despre „a ajunge” şi „a termina”. „Acabamos de chegar no hotel”. Tocmai am ajuns la hotel. De remarcat întărirea sensului de acţiune încheiată de curând (tocmai) de fiecare dată prin verbul „acabar”, deţinătorul „en titre” al sensului de „a (se) termina”. În acelaşi timp, însă, „Chega de comer! Foi o suficiente!” Ajungă-ţi! Ai mâncat destul! „Chega!” în forma lui imperativă reprezintă de întotdeauna solicitarea încetării unei acţiuni.
Păi nu-i frumoasă portugheza? ;)
Cele mai voi