Posturi cu tagurile: "film"

Raindrops on roses and whiskers on kittens
Bright copper kettles and warm woolen mittens
Brown paper packages tied up with strings
These are a few of my favorite things

Cream colored ponies and crisp apple streudels
Doorbells and sleigh bells and schnitzel with noodles
Wild geese that fly with the moon on their wings
These are a few of my favorite things

Girls in white dresses with blue satin sashes
Snowflakes that stay on my nose and eyelashes
Silver white winters that melt into springs
These are a few of my favorite things

When the dog bites
When the bee stings
When I’m feeling sad
I simply remember my favorite things
And then I don’t feel so bad

Puteti face asa ceva pe situl Comisarului Moldovan. Pentru un rezultat mai bun, transformati fotografiile color in alb-negru inainte de a le incarca in interfata sitului.

Gata? S-a lansat? Sint putin confuz pentru ca HMultiplex il are in program de vineri, sapte martie, iar la TVR2 inca mai vedeam simbata noaptea un spot ce se incheia cu „in curind pe ecrane”. Pai daca s-a lansat, inseamna ca, in sfirsit, am si eu voie sa vorbesc despre filmul asta. In sfirsit, da, fi’n’ca e aproape un an de cind l-am vazut. Treaba asta intimplindu-se intr-o formula foarte privata, normal ca nu ar fi fost corect sa imi exprim public parerea.

„Restul e tacere” este un film remarcabil din multe puncte de vedere. Este un film de-a dreptul frumos multumita unei imagini excelente, probabil cea mai buna imagine a unui film romanesc facut vreodata. Nebunia costumelor si tipicariile abundente imi intregesc admiratia pentru productie in sine, pentru un produs migalit si lucrat cu atentie si rabdare chinezeasca. Subiectul este, din nou, foarte angajant, mai ales pentru iubitorii autentici de film, care vad in aceasta arta modalitatea suprema si completa a exprimarii. Tot la acest capitol ma vad obligat sa mentionez prospetimea povestii, rupta complet de simbolurile de care foarte multi s-au saturat. Cred ca, din aceste doua puncte de vedere, filmul lui Nae Caranfil este unic si foarte indraznet in conditiile obiceiurilor actuale de consum cinematografic in Romania. Deloc de neglijat coloana sonora, un liant la fel de atent construit, intr-o concordanta perfecta cu imaginea si scenariul.

Tristetea intervine, insa, la alte doua capitole

Uite-asa arata o invitatie la conferinta de presa (cred) a Galei Premiilor Gopo. Primita pe mail de la „ioana”, un nume frumos, scris cu litera mica. Probabil ca nu mai dureaza mult pina vom primi „comunicate de presa pentru publicare imediata” de pe adrese de mail gen „sexyboobs1328”. Va multumim pentru participare!

Voiam sa scriu despre ea inca de cind am vazut (acum luni de zile, in companie selecta, dar cu capul picindu-mi de somn si plictis in repetate rinduri, cam penibile rinduri) filmul lui Nae Caranfil, care probabil ca se va lansa in mileniul asta. O stiam doar din „Mondenii”, insa rolul din „Restul e tacere” mi s-a parut cu adevarat proaspat si efervescent. Si chiar nu ma refer doar la cele citeva cadre in care i-am putut aprecia „dotarile”. Mi se pare o actrita cu un potential imens, care sper sa aiba sansa unei maturizari artistice pe masura talentului de care cu siguranta ca nu duce lipsa.

Din galeria marilor bucatari ai umanitatii.

| View | Upload your own

Nu stiu cine, ce, de unde si cind. Am gasit-o azi-noapte si m-a fermecat cu acuratetea sincronizarii, bogatia sunetelor si originalitatea lucrarii in sine. La mine e in premiera, daca voi stiti mai multe, nu ma lasati sa mor prost.

Later: am luat-o peste bot de la unu’ chel, cu ochelari, Bugean. Search „animusic” pe YouTube.

…pentru cinefilii de o anumita factura. Man In The Chair. Deja un munte de nominalizari.

Happy TEN! Inspirata alegere sa-ti sarbatoresti aniversarea chiar in primele zile ale anului, cind destui romani consuma TV la greu. Anul asta m-au prins si pe mine la inghesuiala, cu Wag The Dog si Casino, iar miine probabil ca nu voi rata Raging Bull. Filme grele, filme bune, scene memorabile. Imi aduc aminte de primii pasi ai HBO in Romania, de PR-ul dragut pe care il facea pe-atunci Lidia Solomon (intre timp deja de multi ani la Vodafone), de micile campanii, la care au renuntat intre timp dintr-o minima logica functionala… Tin minte ca am avut un parteneriat cu ei pentru un concert Cher pe care l-au promovat cu niste concursuri la radio. Au dat Afise A0, cite un rucsac si CD-uri originale cu cel mai recent, la vreme aceea, album Cher. Problema a aparut cind si-au dat seama ca reprezentantul in Romania al casei de discuri (Sony parca) nu avea decit vreo cinci CD-uri pe stoc. Asa ca le-au comandat direct din US. :)

Dincolo de tot balastul infernal si de reluarile pe care le difuzeaza din ratiuni comerciale, HBO merita aplauze pentru filmele bune, filmele vechi si filmele romanesti pe care se incumeta sa le difuzeze. Un mare minus, insa, pentru filmuletul cu osanale testimoniale pe care il difuzeaza zilele-astea, care nu transmite mai nimic, in care frazele sint strimbe si nenaturale si care mai e si foarte prost filmat, regizat si editat. Mie mi se pare mai mult decit inutil. Foarte lame sincroanele in care li se ureaza „mai multi abonati”. In rest, toate bune, HBO.

Abia acum am reusit sa vad filmul asta despre care vorbeste toata lumea deja de aproape o luna de zile. Ridley Scott ramine un excelent narator in imagini, iar Denzel Washington si Russell Crowe reusesc sa-i sustina in mod admirabil intreaga poveste. Cred ca American Gangster se distinge inteligent din seria filmelor clasice despre Mafia si politistii deveniti legendari prin insasi goana dupa capii acesteia.