L’INCONTRO, IN BALTA ALBA

In Balta Alba, pe Strada Postavarului, putin mai sus de Bila, cum vii dinspre Grigorescu. Fara imagini de ansamblu, intrucit cind am scos aparatul sa fotografiez mincarea, parte din personal s-a strimbat sugestiv. Dar asta nu e o recenzie chiar nasoala, asa ca:

Ce faci cind te pocneste in miezul verii pofta de o ciorba fierbinte? Nu rideti, se mai intimpla sa te loveasca asa ceva cind afara sint peste 35 de grade. Inghiti in sec sau…cauti un restaurant unde aerul conditionat duduie a pneumonie, te asezi in bataia lui si iti rezolvi problema. Asa am ajuns la L’Incontro, epicentrul masinilor de fite din zona Titan-Balta Alba. Prima nota buna: face parte din categoria restaurantelor cu bucataria la vedere. Asta e o optiune destul de cutezatoare, dar mie oamenii aia mi s-au parut de-a dreptul competenti si disciplinati. Fiecare cu treaba lui, fara sa se chinuie sau sa se simta stinjeniti ca ma uitam prin ditamai fereastra la ei ca la film.

Ciorba de burta. Fierbinte. Un strop cam sarata, dar mai mult decit decenta. Vazusem cum una dintre bucatarese a cintarit cantitatea de „muchie”, apoi a scos zeama cu un polonic pe care l-a rotit expert prin oala. O prima disensiune cu ospatarita la vesnica intrebare „doriti smintina?”. Fara sa vreau, am pus-o in dificultate cu „are nevoie de smintina?”. In fine, n-avea nevoie. La felul doi am cerut „Pui Shanghai” cu salata de rosii cu brinza si snitel de pui (cu pesmet) si „cartofi speciali”, adica double-cooked. Portii cam mari si puiul cam uscat, cartofii au doar niste urme de oregano, dar sint buni. O idee buna cu sosurile pe care le aduc pe platou, unul de rosii si un al doilea, din borcan, in functie de ceea ce ai comandat.

Daca personalul ar reusi sa fie ceva mai simpatic si daca n-ar birfi despre clientii care nu au cum sa-i auda, probabil ca impresia generala ar fi mult mai buna. Din pacate, tot la minus trebuie sa trec si amenajarea. Inauntru – un amestec dezolant de gresie colorata, mese de pub, canapele capitonate, imagini vechi si noi, inramate si atirnate una linga alta pe pereti. Afara – mobilier ieftin de terasa si umbrele vechi, unele deteriorate.