SUPA STRACIATELLA CU LOBODA

Am redescoperit de curind supa asta cuminte si deloc savanta in doua restaurante italienesti din Bucuresti, la Elements si la Quattro Stagioni, doua restaurante pe care le recomand oricind fara sa-mi fie rusine. Elements mi se pare locul perfect pentru prinz, fie el unul obisnuit, fie pentru intilniri informale. La quattro Stagioni imi place mai degraba seara si cu siguranta in weekend. Cum cele doua variante aveau o baza comuna, dar difereau din anumite puncte de vedere, mi-am folosit din nou dreptul la propria optiune si am facut-o putin altfel.
Doua pulpe superioare de curcan, cam grase, dar asta am gasit in congelator. Spalate, taiate cit sa se fiarba mai repede. Le-am adus la fierbere la foc mare, am luat spuma, am adaugat sare, doua cepe potrivite (crestate mai adinc la unul dintre capete, da?) si un sfert de pahar de apa rece. Am mai luat spuma cind a clocotit din nou, dupa care am lasat focul la minimum si am acoperit cratita. Nimic iesit din comun pina aici, daca picam de acord ca supa de pasare se fierbe la un foc cit mai mic pentru a-si pastra aromele.
Trei legaturi maricele de loboda, preferabil verde, insa am gasit si citeva frunze rosii in chita. Curatate frunza cu frunza de pe tulpini, spalate bine in apa rece, scurse. Apoi un praf de sare si oparite cu apa clocotite. Le-am lasat acoperite, pina s-au racorit. In zeama de curcan am mai scufundat o bucata de telina, un morcov, o radacina de patrunjel – curatate dar intregi.
Cind s-a fiert carnea (in aproximativ o ora la focul cel mic), am strecurat totul si am pus supa limpede intr-o alta cratita. Intr-un castron curat am ras o bucata potrivita de parmezan. In nici un caz nu e de folosit aici parmezanul prafuit, gata ras, care se gaseste la punga in magazine. Parmezanul trebuie sa fie proaspat. Impreuna cu el am batut trei oua intregi.
Si-acum: am scurs bine loboda, am mai clatit-o in apa rece cit sa-si revina la culoare si sa scap de zeama rosie. Am pornit din nou focul puternic sub cratita cu zeama de curcan. Am scufundat loboda inainte ca zeama sa fiarba. Cind a ajuns din nou la fierbere, am adaugat spuma de oua si parmezan. Am amestecat in ochiuri largi pina a fiert din nou, dupa care am lasat la foc foarte mic, acoperit, maximum cinci minute.
Din pacate, in fotografie este mai tulbure decit o stiti din restaurante pentru simplul motiv ca acolo o fac pe loc si in cantitati mai mici. Cu spanac proaspat e si mai buna.

Cele mai voi