TARANISTI DE UN LIBERALISM PUR

marți, 5 iunie, 2007 la 10:27 pm

Nu-i vazusem impreuna de ceva vreme. De fapt pe toti adunati nu-i vazusem de vreo trei ani. Cu cite unul ma mai intilnisem din intimplare, bucuros sa-l revad. Fruntasi ai fostilor taranisti tineri, dizolvati de Ciorbea dintr-o singura…privire. Fronda viguroasa a cu siguranta celei mai puternice miscari universitare politice din toata istoria post-decembrista. Ii cunoscusem regrupati in campania de la „locale”, sub aripa feminina incropita de „dom’ profesor” in speranta ca un set de sapte femei i-ar fi putut umaniza doctrina struto-camilista, „social-liberala”.

Parca sint mai grasi, mai bine imbracati, au fete intinse si zimbesc mai tot timpul. Nimic din chinul Dick Morris, nimic din frustrarea de mai an, cind stiam toti ca dintr-un „nimic” foarte mic n-ai cum sa faci un „ceva” cit de cit vizibil. Se simt bine, de bucura ca sint impreuna chiar daca intre ei uneori poate fi lesne loc de invidii, birfe, reprosuri nemarturisite…

„Noi ne-am scos toti. Majoritatea sintem la liberali, am zis ca ar fi ultimii cu care am putea sa facem ceva treaba.” Au toti peste 30, dar privesc politica dintr-un registru rezervat. Au schimbat prea multi meteoriti despre care istoria nici macar nu se va sinchisi sa-si aduca aminte. „Eu am fost un an jumate consilier, dupa care m-a luat asta la el, am o gramada de proiecte, jobul e foarte bun, nu depind de politica. Toti ne-am descurcat. X e singurul care si-a furat-o.” In ce sens? „Pai i-a promis asta ca-l face deputat, i-a umflat curu’ ca are stofa, ca are viitor, ca e mare atu pentru partid… A ramas consilier, n-a intrat in Parlament, e un fel de consultant pe la partid…”

„Consultant pe la partid”…da…..de-a dreptul senzational. Daca n-as sti ca adevaratii consultanti ai unui partid politic romanesc nu sint niciodata de gasit in interiorul sau si daca n-as fi vazut ca in sistemul politic din Romania „consultant” este orice agarici care isi da cu presupusul, probabil ca mi-ar fi sunat foarte fancy. X a ajuns la un moment dat in postura atit de complicata si de provocatoare a purtatorului de cuvint. Era la vreme cind unii chiar dadusera dovada de un perfid simt al umorului si-l numisera chiar „eminenta cenusie”. Cenusiul s-a bucurat atit de tare de culoarul nou creat, incit la prima conferinta de presa de dupa legislativele din 2004 a reusit sa se ratoiasca live la jurnalisti cu o aroganta incomensurabila. „Domnu’ presedinte a zis o intrebare de fiecare! Unde va credeti aici de puneti atitea intrebari?”

Bai, X! Pot sa te-ating?????