Posturi cu tagurile: "verbaliser"

In mod surprinzator, editia de anul acesta a concursului „Miss Vaca” a fost cistigat de o debutanta.

O poezie care mie mi se pare ca include o multime de arhetipuri si de locuri comune care definesc romanismul si pe romani asa cum se vad ei. Cit despre Malaele… [trilulilu merge rau de tot]

Cred ca am o memorie fotografica destul de buna. Retin fizionomii ale unor oameni cu care de multe ori nu schimb nici macar o vorba. Retin figurile oamenilor pe linga care trec pe strada, ale vinzatoarelor, ale unora care apar la televizor pentru prima oara, fara a fi personalitati publice sau figuri cunoscute. Nu retin nume la fel de usor, dar mi se intimpla de multe ori ca un chip sa-mi revina in minte obsedant, fara sa-mi dau seama unde l-am vazut si de ce l-am memorat.

Tigan. Roman. Tigan bun. Tigan rau. Tigan zlatar, lingurar, spoitor, ursar. Tigan hot, manglitor, nespalat, violent. Tigan curat, iubitor de frumos, drept, cinstit. Roman tigan rau, hot, nespalat, strident, copiator, violent.

Am sapte-opt ani. Joc ping-pong in fata blocului. A blocului, nu a ferestrelor. Nu ma spioneaza nimeni din dosul perdelelor pentru a-mi corecta orice vorba, orice gest, orice pas mai departe, pe ton urlat si cu vorbe care ma injosesc in fata colegilor de joaca. Joc prost. Sint gras si neindeminatic. Joc rar pentru ca joc prost. Dar azi am adus eu paletele si bilele. Palete cu fete lucioase, bile „dabal sircal”. N-am voie sa le scot din casa. Sint cadou de la unu’ care-i trege clopotele sora-mii. Pai daca n-am voie cu ele afara si nici in casa (la perete), unde dracu mai am voie? Jucam.

Locul asta de joaca e relativ recent facut. Inainte fusese chiar intrarea in tiganie. Acum construiesc blocuri. Cred ca aveam vreo trei-patru ani cind venisera militienii, facusera liste si anuntasera ca se fac blocuri. Fusese jale mare. Femeile urlau si isi smulgeau parul din cap, alea mai tinere ii scuipau pe militieni si le aratau cururi diforme si fofoloance flocoase. Barbatii strigau si ei, dar mai mult de forma. Unul ameninta cu sinuciderea, altul – ca-si da foc la acareturi. Au construit blocuri si i-au mutat in ele.

Jucam ping-pong. De dupa 35, ultimul bloc din vechiul cartier, in care stam noi, romanii, apare Polonic. Micut de statura (deh, polonic…), cu un ochi pe jumatate inchis, cu privire crunta. Stie ca ne e frica de el. Daca am sari mai multi, l-am bate. Dar e din clanul Bocsa. E ruda cu

Ce fac doi natarai cind le iese o bubita pe nasuc? Se victimizeaza public. Daca nu-si dau foc, tot degeaba.

Cit de aberant si freakazoid si disperat dupa continut (lame) si dupa trafic poti fi atunci cind ii pui propriului sugar un televizor in fata ochilor ca sa faci fotografii la treaba asta si ca sa ai ce scrie pe un blog? Asta dupa ce postezi staruri porno cu tite si cururi goale, la liber. Astia-s complet dusi…

Unii nu-si permit sa ajunga la „urgente” de frica sa nu le vada altii chilotii rupti sau murdari.

E misto sa citesti un manuscris despre care stii ca va fi publicat si, mai ales, sa fii printre primii cinci „alesi” care au ocazia asta. Nu neaparat pentru ca poti sa citesti cartea inainte ca ea sa devina un succes ori pentru ca te simti cu un kilometru-doi in fata celor care o vor cumpara.

Compact zice si ne si arata ca Iantu a facut o poza cu Lucy Liu la petrecerea Chivas de la N.Y. Eu ma bucur sincer pentru Lucy, intrucit ar fi avut mari probleme daca din Romania venea vreunul cu nume mai complicat, gen N I C O L A E S C U sau V O S G A N I A N. Asa, a fost mult mai simplu: Lu Cy Liu – Ian Tzu.

Intotdeauna am avut relatii civilizate cu homosexualii. Cu majoritatea celor pe care i-am intilnit si cu care am avut ocazia sa discut sau sa lucrez. Nu m-am inteles cu exhibitionistii, cocotele si agresivii, dar cu astia nici multi dintre homosexuali nu se impaca.

Azi cred ca am cunoscut primul gay aflat in reverse denial,