Posturi cu tagurile: "televiziune"

Aseara am observat cu tristete ca traducerile de la „Yhe Tonight Show” sint in aceeasi stare ca „pe vremea mea”. Adica jalnice. Si nu neaparat dintr-o cunoastere precara a limbii engleze vorbite, ci din vesnicele gauri in cultura generala a traducatorilor.

Eternul si puhavul Condurateanu a revenit in trustul care l-a consacrat, de data asta jucind rolul invitatului permanent intr-o mizerie nocturna de la antena ciutaca. Partener de „moderatie”, o pufoasa care acum citiva ani pelticea prin Realitatea una dintre zecile de productii inegalabile, din seria „cu curul pe scaun”.

Sonorul de la Realitatea este atit de prost, incit as prefera sa ramina mono. Semnalul stereo intervine la o secunda dupa ce am mutat pe canal, apopi totul se aude din borcan. Nu, nu e televizorul de vina, e singura frecventa pe care mi se intimpla treaba asta si pot compara cu altele, unde totul e ok.

Nu cred ca mi s-a parut si nici ca sint un mic bulangiu ofticos. E cam nasol. De la logo pina la prestatie. Pentru a zugravi kitsch-ul de televiziune astfel incit sa para masticabil pina si de catre cititorii inversunati de filosofie, ai nevoie de specialisti de calibru, pe care Prima nu-i are. Asa ca de data asta broderiile si mileurile trase la croseta rinjesc de le vezi tartrul si cariile. Din pacate, Oprah e din nou Floarea Din Gradina, cu reminiscente de spectacol de varietati si brigazi artistice. Intreaga dantelarie parca incearca sa-ti scoata ochii pentru a te face sa pricepi cu forta ca „ba, e pentru femei proaste, inculte, care s-ar uita la Teo chiar daca ai aseza-o pe un ciot de copac, intr-un magazin de nasturi!”. Si nu cred ca e chiar asa.

Blogbrowsing m-a proiectat astazi catre blogul lui Hawkeye11, un oradean care mi-a trezit nostalgia anilor in care vedeam M*A*S*H rizind in hohote la majoritatea episoadelor si injurind, intr-o proportie egala, imbecilismul razboiului din Vietnam in particular si al sistemelor militare in general. Gasiti la el trei variante ale temei principale din soundtrack si alte citeva, mai jos.

Keren Ann & Bardi Johannson

Ahmad Jamal

Si inca patru, si mai jos.

Dupa citeva luni in care parca muzica a devenit un pic mai proasta si mai comerciala, inteligenta franco-zeghera isi face simtita prezenta cu adevarat la Radio Deea. Ieri, la 4 si la 5 PM am auzit niste kinda’ stiri. La radio-ul nostru din autoturismul familiei. La 4 au inceput cu o stire locala de la Buzau si au continuat cu informatii relevante tot pentru zona cu pricina.  La 5 s-au concentrat pe Tulcea, Macin si Isaccea, devenita „Isaceea” in gurita rotunjita a mirare apartinind ciripitoarei de la microfon. In ambele buletine, Bucurestiul a fost amintit oarecum tangential, in „datele despre vreme”. Am avut sentimentul ciudat al dezradacinarii, dar starea deplorabila a drumurilor inconfundabil bucurestene m-a ajutat sa-mi revin rapid.

Apropo. Tot ieri, Andrei Zaharescu a debitat cu nonsalanta despre un avion de pasageri, aterizat fortat in orasul canadian Cagliari. Asta la „urmeaza in citeva momente”. Am sperat sa o dreaga in stirea „efectiva”, dar Zaharescu Spagarescu a repetat senin aceeasi duma: „in Canada, la Cagliari”. Desigur, era vorba despre Calgary.

Cu vreo zece ani in urma, cind in Romania nu existau nici hyper, nici mega, nici gigamagazine, reportajele TV despre cumparaturi, preturi sau obiceiuri consumiste ilustrate cu imagini din buticuri si alimentare de cartier nu puteau fi banuite de intentii publicitare absconse. Punctele de lucru nu beneficiau de un branding care sa motiveze un asemenea demers, vitrina unui magazin expusa in stirile de televiziune neputind influenta, probabil, decit preferintele consumatorilor din vreo doua blocuri.

In etapa a doua, chiar daca magazinele mari incepusera sa investeasca puternic in publicitate, atita vreme cit la cadru nu aparea logo-ul din ce in ce mai usor de identificat, nimeni nu avea obiectii. Nici CNA-ul nu reactiona, nici consumatorii nu aveau de ce sa se simta violati pidosnic de mesaje publicitare nesolicitate. Ochiul versat putea lesne face diferenta intre niste imagini de ilustratie, ca doar undeva trebuia sa filmezi oameni facind cumparaturi sau sa-i intrebi ce-au in cos, si un demers publicitar mascat.

La fel se intimpla si acum, numai ca

In vara lui 2006, Porsche Romania a organizat un concurs foarte bine mediatizat si deosebit de atractiv pentru tinerii creativi independenti sau, hai sa zicem, amatori. Adica mai ales pentru aceia care nu erau angajati prin agentii sau prin departamentele creative interne de la clienti, chiar daca au scapat si citiva dintre ei. Premiul, asa cum spunea si titlul concursului, „O Skoda pentru o idee”. La decernarea premiilor, probabil impinsi de euforia momentului, organizatorii au sugerat / promis ca vor produce spotul cistigator dupa canoane profesioniste si cu un buget pe masura. Nota bene: finalistii au primit un buget de 200 de euro (parca) pentru a produce varianta „de amator”. Ma intreb daca Porsche va mai produce vreodata acest spot, despre care nimeni nu a mai zis nimic dupa finala din 2006.

Mai jos, spotul cistigator, cu un story absolut original, in ciuda frustratilor care, la vremea aceea, l-au muscat pe creativ, Cristian Balmos, de partile dorsale, gasind ceva similitudini cu spoturi intrnationale produse anterior, dar neputind proba aceste teorii. Mie ideea mi s-a parut absolut proaspata si am fost foarte mindru ca am avut ocazia sa fac citeva sugestii (prin telefon) in timpul filmarilor si sa propun coloana sonora.

[youtube:http://www.youtube.com/watch?v=-8Qt9JBNF3s]

Mi se pare mie sau bulgaroiul ala care seamana cu Vali Galagie (tobe, Timpuri Noi si Marfar) din spotul Asitrans – Euroins zice ca doar asigurarea Asitrans iti ofera „protectia optimala” pentru daune etc? E clar ca individul a luat meditatii la limba romana, aceasta nefiind limba lui materna de la tac’su. Ma duce cu gindul la „nunta extremala” a zdubilor.

Tin sa consemnez si sa se ia nota de faptul ca mi se pare extrem de imoral si de neigienic spotul Wrigley’s in care, in afara de primul si ultimul, toti protagonistii se pupa in gura cu cite alti doi. Iar sugar-daddy ala cu cravata, care e clar ca-si cotaie secretara dupa care isi pupa nevasta cu sinceritate, e cel mai naspa. Si sint extrem de nervos ca n-am gasit spotul nici macar la hai-q-ads. Grrrrr…

Cum in ultimele zile am reusit sa ma trezesc numai la vremea siestei, ora noua si jumatate mi-a parut astazi un fel de „creierii noptii” pentru a cobori din scutece ca sa dau drumul unei cafele subtiri, cu mult lapte. Si fin’ca tot nu-mi gaseam rostul de unul singur prin casa, m-am pus pe butonat, convins fiind ca o sa dau mai mult peste desene animate si programe pentru copii. De-astea nu prea am gasit, dar (sau, cum vad ca se spune mai nou si, probabil, va deveni o obisnuinta, „dar in schimb”) am vazut multe copilarii.

La Realitatea, in stiri, Orban si Marmoreeanu par sa se fi impacat, in sfirsit, dincolo de frecusurile partinice. Sint la unison in ceea ce priveste incompetenta in fata acestui obicei prost al iernii de a ninge uneori mai tare. Expertiza lor in domeniul iernii si al drumurilor le spune clar si raspicat ca nametii de pe marginile strazilor vor ramine pe pozitie pina la primavara. Bun asa. Sincroanele cu cei doi sint in stilul stiut, taiate in mijlocul frazei, uneori pe respiratie.

Simona Balanescu sta frumos pe scaun, in semiprofil, la Antena 2, asa cum ne-a obisnuit ea de vreo zece ani prin mai multe canale pe unde a adastat cu emisiuni la fel de profunde si de mare audienta. Se bucura nevoie mare cind o mai suna cite o gospodina si aproape ca se desprinde de scaun de fericire ca se uita lumea. Mai mai ca-i face cu mina interlocutoarei cind „va multumesc foarte mult pentru telefon, o intrebare foarte interesanta”. Interlocutorul are o fata de purece castrat, pelticeste doct despre celulele STEM si „considera in opinia lui”.

De luni, sapte ianuarie, stirile de la sport.ro si, in general, peisajul feminin si nurliu al stirilor sportive de televiziune din Romania, se imbogatesc cu o noua diva. O cheama Alexandra Derevici si am fost colegi in Buftea. Dupa ce va hotariti sa va desprindeti ochii de pe fotografii, cititi mai jos despre reactiile pe care le-a provocat Alexandra in prima saptamina petrecuta in „cetatea filmului”.