Probabil ca vorbesc atit de des despre fumat din cauza sevrajului. In sensul ca fumez, brusc, considerabil mai putin decit in urma cu o saptamina. Adica de la aproape trei pachete pe zi, am ajuns la aproape un pachet pe zi. Asta pentru ca nu mai fumez in birou. Si cred ca-i bine. Pina acum am fost convins ca, daca as fi constrins sa nu mai fumez in timp ce lucrez, as reduce drastic numarul tigarilor. Acum vad ca e pe bune. Desigur, asta nu e o piedica serioasa in calea unui cancer pulmonar, dar parca e, totusi, mai bine. Ma felicit cu sinceritate si imi aprind o tigara.
Catalin Bugean e un baiat misto. E regizor. Un tip care se implica mult in orice face si un coleg de treaba. Culmea, are si talent. Acum e secundul lui Calinescu la un proiect ce sta sa apara la teve. De unde rezulta ca Bugean e amator de sporturi extreme. Si drept dovada ca nu ma hazardez, luati de cititi.
In dimineata asta am platit cinci lei taximetristului ca sa ma lase sa fumez, pe drum spre birou. Avea un bilet pe bord, insa mai ca nu-i venea sa confirme ca “da, bre! te las sa fumezi, da’ atit te costa!”. Am smuls cu greu un raspuns concret de la el. Si-am fumat!!!
Tuturor acelora care imi trimit mailuri, ma suna sau imi cer prin viu grai detalii mai mult sau mai putin picante despre Buftea, Media Pro, Adrian Sirbu si alte subiecte legate de aceasta tema: a. De la Adrian Sirbu in primul rind si, in general, de la fostii mei colegi, am avut prea multe de invatat ca sa adopt un comportament de catea doar pentru ca nu mai lucrez in Grup. 2. Nu m-am certat cu nimeni, nu consider pe nici unul dintre fostii mei colegi sau superiori raspunzatori pentru plecarea mea de la MPP. 3. Perioada in care am lucrat la Buftea este, pina acum, una dintre cele mai importante din cariera mea, atit din punctul de vedere al perfectionarii mele, cit si din cel al rezultatelor.
Multumesc.
Al mai nou si mai cul serviciu de la cosmote permite copilasilor sa transfere credit catre prieteni, catre blonda emo din banca premiantilor si, in general, catre cine le doreste pipota. Serviciu existent, dealtfel, si printre capacitatile altor operatori, cu asistenta automata, parole si asa mai departe.
Si fin’ca verzi-galbuii sint mai cu mot, au gasit o formula magica pentru treaba asta, o formula care transfera automat credit fara a mai trece prin lungi procese ghidate de un robotel. Prin *444*valoare credit*numar catre care faci transferul#, un euroi, doi sau trei umplu de fericire SIM-ul andrisantului. E mai simplu, e mai aproape de formulele atit de des folosite de pustani pentru apeluri sau sms-uri cu identitate ascunsa.
Cosmote au facut si spot pentru gaselnita asta. Si aici incepe mica drama. Formula este extrem de lunga daca nu esti atent la ecran si doar o auzi. Este pur si simplu imposibil de retinut. Poate nu m-ati inteles din prima:
steluta patru patru patru steluta valoare credit steluta numar diez
Poate sint eu greu de cap si mult mai catolic decit papa (asta cu ouale Benedict), insa nu m-as baza pe tv si radio la faza asta. M-as duce tare in guerilla scrisa, in stampe si graffiti, in autocolante mici si multe… Mai ziceti voi. Ba m-as duce si in outdoor sau tranzit daca am motive temeinice de business.
Later: da’ de ce vorbesc aia moldoveneste in spot???
Scriem. Pentru ca sa exprimam. Care va sa zica ca ne bintuie informatii si ginduri. Adica stiri si comentarii. Dar ne e, oare, indiferent cum o facem? Pentru generatiile tinere, a scrie corect a devenit o bagatela pur prutenistica. Cratima e un fason demodat, ca o pereche de chiloti cu minecute. Virgula - un fel de cuib de cirtite de care mai bine te feresti. Acordul? O inventie prea gay pentru limbajul cool. Desinente, pluraluri complicate, trunchiuri lexicale, pacatosii de i care nu prea le ies la numar niciodata - toate astea sint pentru bosorogi!!! “Aici e pe net!”, aud din ce in ce mai des. “Bine ca esti tu profesor!” Sictir!
E demodat sa utilizezi limba materna in mod corect. E demodat sa te speli zilnic. E cool sa te dai cu axe peste mirosul de transpiratie. E inutil sa te speli pe cap din moment ce gelul de-acum doua zile e inca la locul lui si iti mentine creasta crocanta. Si uite de-asta n-am chef sa va iau eu in seama si sa va acord credit. Fin’ca pe cartela mea nu incarc “scriitori” agramati si pentru ca rindurile voastre nu valoreaza doi bani gauriti atita vreme cit nu aveti bunul simt sa scrieti si sa va exprimati corect. Sint convins ca multe dintre ideile voastre au valoare, merita studiate sau macar comentate, dar pentru mine se egalizeaza cu zero in secunda in care le scrieti cu piciorul sting. E parerea mea cu valoare obsesiva. Nemultumiri? Lasati o cerere la secretariat. Va caut eu.
blogvertisment_______________________________________________________
Nu-ti vezi greselile din textul caruia i-ai dat prea rapid “publish”? Probabil ca ai nevoie de un monitor mai bun! Acest link este sponsorizat de Marketonline.ro intr-o campanie experimentala de blogvertising.
_______________________________________________________blogvertisment
Am descoperit adineauri o treaba un pic infricosatoare. O familie intreaga in care fiecare membru are blog pe wordpress si concureaza la o pozitie superioara in topul “blogs of the day”. Bai, this society is really fucked up! Deci fiul (cris), tata (ionel) si mama (ghiocel07). Isi scriu cam reciproc, se hincotesc si se distreaza de te dai cu capu’ de pereti. Multa lume nebuna, sora mea…
Later edit: aseara i-am lasat “ghiocicai” un scurt comment in care ii explicam ca se zice “mEa culpa”, si nu “mIa culpa”, cum isi denumise ea italieneste un post. Ba i-am zis si ca e pre latineste, intrucit eu sint cult in cap si destept in gura, citesc almanahe si foarte multe carti de colorat. Ce-a facut tanti? A cercetat, a sunat un prieten, i-a cerut lu’ “cris” latina de-a opta, i-a scris si Uraniei sa ia legatura cu un Cicero, un Ovidiu…colo shea, deci a vazut ca e cum zic eu. A corectat, dar cu demnitate a dilit commentutzu’ meu. Si codul nu ne minte, nu-i ashea? http://ghiocel07.wordpress.com/2007/09/13/mia-culpa/ :) Mia pulpa, ghiocela blogarela :D
Incredibil: tinarul odor al familiei a mizgalit intre timp o bashinutza incoerenta in care imi vorbeste urit despre vizitatorii lui. bai, tata, cre’ ca auzi voci. regina ma-sa isi sfisie cameshuica de pre dinsa cu un fel de “manifest pentru sanatatea pamintului” in care promite sa inchida mustaria. in principiu, ni se rumpe! :D se pregateste, pe margine, inginerul, sa-mi zica si el vreo doua barbatesti despre trafic, numar de commenturi si musacaua ghiocelei… cita treaba au unii… din statisticile pruncului am descoperit ca are un numar record de vizite (1500) pe un subiect numit “sex, filme porno, xxx” unde mimeaza un articol, dar de fapt ii pune piedica lu’ google.
Experimentul continua. Cei trei gindacei din borcanul meu adauga informatii la studiul despre comportament familial online :)

Insectarul in care toti chiriasii se plictisesc, invirtindu-se hilar in jurul acelor care ii tintuiesc in spuma de mare, s-a animat brusc. Familia se uneste in jurul matcii lezate, acum intoarsa din, se pare, prima ei calatorie la Bucuresti. Vorbesc urit, pun etichete, nu inteleg demersul meu stiintific. Isi neaga menirea de material de studiu, si-ar dori sa faca dovada ca merita sa fie tratati si altfel decit niste mici animalute de laborator. Aici.
Ma captiveaza oamenii astia. De aici intelegem lesne ca lui Ionel ii put picioarele.
In seara asta am vazut pe tvr2 citeva secvente din demo-ul Seles-Navratilova din finalul BCR Open si mi-am dat seama ca nu am apucat sa scriu nimic despre el. Pai am ajuns devreme, probabil in timpul celui de-al doilea set al finalei cu Hanescu si Simon, asa ca am parcat la o bere. Calduta. La doza de metal, ca era singura formula disponibila. Cu pahare de ness oferite impreuna cu un “altele nu mai avem” candid. La o masa fara scrumiera, “am avut multe, dar s-au furat”.
Ne tratam cu mai degraba spuma, vorbim despre superficialitate ca mod de viata si despre personalitati publice de hirtie. La doua mese mai in spate, o englezoaica strimba de beata, englezoiul ei ceva mai treaz, dar extrem de beat si el plus doi romanasi cu alura maneliota, purtind conversatie si incercind sa intre in gratiile mamutei. O stiu. Am vazut-o cu doua seri inainte in Coyote, nu era la fel de pulbere dar cind am plecat de-acolo era pe drumul catre izbinda.
…citeşte tot articolul
Cu siguranta ca nu-i o noutate pentru prea multa lume, eu am doua albume de citeva luni. Fata asta zice bine, ma face sa ma gindesc la Tracy Chapman, pe care am ascultat-o atit de mult anii trecuti, incit aproape ca nu mai suport s-o aud intre timp, chiar daca imi place in continuare. Delicata si sensibila, insa pastreaza asprimi africane si tonalitati de-a dreptul tribale pe anumite pasaje. E reggae, e soul, e pop? Ce conteaza? Enjoy!
Imi place campania AIG pentru pensiile private. Intilnirea cu sinele de peste zeci de ani si multumirea bine jucata sint, parca, mai expresive decit restul avalansei de mesaje in care diferentierea este egala cu zero. Cel putin din ceea ce am vazut pina acum. Unii vad ca lucreaza si prin telesales, ING m-au sunat astazi si e prima oara cind am dat curs propunerii unei intilniri de soiul asta. Poate pentru simplul motiv ca asta e primul care imi spune clar de unde are numarul meu de telefon si cine i-a recomandat sa ma sune.