Arhiva pentru ianuarie, 2009

Acum serios, care ar putea fi algoritmul cu ajutorul căruia unii au ajuns la concluzia că eu semăn cu Samson. Apropo, meet Samson.

A doua săptămînă de propuneri pentru caserola cea de toate zilele cu un „repetir”. Aripile de pui cu sos de soia şi miere plus garnitura de orez prăjit cu ou, povestite săptămîna trecută. Motivul este mai mult decît onorabil: doi colegi dragi, care merită cu prisosinţă o oră din tribulaţiile mele bucătăreşti. Pozele însemnărilor au declanşat reflexe necondiţionate, aşa că m-am executat conform promisiunii făcute vineri. Aşa că, pentru unii, propunerea de luni este din ciclul „dacă doriţi să revedeţi”. Pentru alţii sigur va fi o noutate. Pentru mîine seară promit noutăţi.

„…Ai ochii mari, rotunzi, de semafoare, dar nu mă vezi. Artere, vene, trotuare…nu, nu visezi oameni, oameni grăbiţi. Dar ne trezim aparte, ne pierdem printre oameni, oraşul ne desparte iar. Pot să te duc departe, doar să mă strigi pe nume, îl vei citi pe trotuar. Mă urmăresc priviri de manechine şi nu-nţeleg: sînt din fereastra ta sau din vitrine? Iar pe alături trec doar ei, oameni, oameni grăbiţi…”

Tartele, pizza, pissaladierele şi quiche-urile pot fi o dublă provocare pentru aceia care decid să depăşească orice reticenţă, să-şi asume eventualele eşecuri fără să renunţe şi să intre în bucătărie cu pofta de a crea ceva pentru cei din jurul său. Aluatul şi umplutura. Atît primul cît şi cel din urmă în, probabil, mii de variante. De data asta, un aluat absolut ingenios (sper că nu v-am lăsat impresia că nu mă inspir dintr-o grămadă de cărţi…), somon proaspăt şi dovlecei într-o alternanţă cromatică şi texturală numai bună pentru o sîmbătă însorită, care te face să-ţi fie dor de mare. Pentru detalii, clic foto.

Un aperitiv absolut savuros, pe care nu-l faci în fiecare zi, dar după care sigur tînjeşti de la o ocazie la alta. Parfumat nevoie mare, surprinzător prin diferenţa aromelor care-i compun gustul complet şi explozia delicioasă. Nu exagerez, ăsta mi se pare cuvîntul cel mai potrivit: o explozie de parfumuri proaspete. Complet vegetal. Unul dintre acele aperitive cu care îţi poţi năuci ireversibil oaspeţii, dar pe care parcă-ţi vine să-l ţii doar pentru aceia mai speciali. Pentru detalii, clic foto.

…Şi fetele-aveau păr frumos şi lung, să-l fluture-n pustie, trăiam o dulce inerţie. Cafeaua n-avea zahăr tos.  Printre cosiţe parfumate cătam atingeri ce-nfioară şi cam aşa, seară de seară ne amăgeam. Si spate-n spate o fredonam în idealuri descoperind protuberanţe. Eram curioşi, aveam speranţe şi pofte multe, valuri-valuri…

Eels – Saturday Morning

• Mi-au căzut mănuşile lîngă maşină, în faţă la Billa. N-am observat. Am stat în magazin vreo 30 de minute. M-am prins că nu mai am mănuşi cînd m-am întors în parcare. Le caut şi nu-s. Dau să urc şi din spate vine un nene de vreo 45. Aţi pierdut nişte mănuşi? Cred că da. Uitaţi-le, am văzut cînd v-au căzut. Mulţumesc. Mai sînt şi de-ăştia.
• Manafu s-a apucat de RoTwitter Survey. Cine are feedback, să-l dea chiar dacă nu primeşte „fifty” pentru el.
• Tot el are şi topul viralelor video româneşti din 2008. Io nu m-am calificat cu Elena cea plină de succesuri, dar topul nu este realizat pe baza numărului de vizualizări. Altfel, cuvîntul „succesuri” a fost foarte des utilizat după aprilie 2008, iar clipul are  peste 100,000 de vizualizări pe YouTube şi vreo 38,000 pe Trilulilu.
• Mi s-a blocat obiectivul 18-55, la service nu am timp să ajung, sînt obligat să mă dau doar cu 55-200-le, any real help sau îmi iau altul?
• În weekend ar trebui să mă apuc de un proiect „urban” copt de fratello, să aflu dacă Tudosiei şi/sau Zîna Norilor sînt apţi pentru un cooking session, aşa cum s-au lăudat, să spălăm maşina, să fac duminică aripi de pui cu miere pentru colegii de la birou, că i-am isterizat, să-i duc naşului cel mai mic săniuţa primită de la GMP (chiar, mulţumesc!), poate să mă văd şi cu Boerescu dacă are chef de mine :). Drace, deci nici weekendul ăsta nu dorm ca o beşniţă cît vrea muşchii mei croitori?
• Am (din nou) link de la Cabral. O amandină de băiat. Ăsta şi cu Zoso cînd îţi dau link, dau să zacă. Mulţumesc.

Încheiem prima săptămînă de propuneri. Seria prînzului din caserolă conţine deja patru variante pentru un prînz cuminte, la birou. Vineri e mîncare de peşte alb, pe grătar, acompaniat de cartofi fierţi şi apoi alergaţi prin tigaie, cu usturoi şi rozmarin. O propunere ceva mai costisitoare decît cele de pînă acum (veţi vedea calculul celor 17 RON la finalul poveştii), dar pentru amatorii de peşte eu zic că face toţi banii. Uşor, fără pretenţii, simplu şi foarte natural. Pentru detalii, clic foto.

Azi au scos contorul din site, Sergiu confirmă. Metoda George Constanza e cea mai bună: te retragi cînd eşti în plină glorie, la apogeu. :) Felicitări.