HEPI AUAR, FIUCIARING MARUTA

Il stiu pe Maruta de cind isi expunea cosurile de pe frunte intr-o magarie jenanta difuzata la o stricaciune de statie TV care a disparut intre timp din Bucuresti, Super Nova. L-am considerat penibil in absolut toate formatele in care a aparut pina acum. Dar asta e doar parerea mea, intrucit nu sint nici pensionara, ca sa ma fi indragostit de el dimineata, la TVR, nici somer, ca sa-l urmaresc transmitind de la mare in timpul verii, nici idiot, ca sa-l ascult moderind pseudo-dezbateri pe tema creatiei si interpretarii muzicale romanesti, la Mamaia. Cit despre momentul Realitatea TV, unii chiar nu vor sa si-l aminteasca.

Insa „Happy Hour” vine sa umple, in sfirsit, un gol ca o rana in grila tuturor canalelor de televiziune romanesti. Nici la mai bine de un an de la plecarea lui Teo de pe tronsonul 18.15-19.00, nimeni nu reusise o performanta cit de cit prezentabila. Nici macar ea insasi, odata cu aparitia televiziunii pe care o conducea la acea vreme, intrucit tintise fara absolut nici un fel de justificare catre prime-time. Ma intrebam la acea vreme ce creier patrat reusise s-o convinga sa nu revina in access, pe un culoar in care avusese performante mai mult decit notabile si unde publicul o astepta ca pe-un cires copt.

Ei bine, in sfirsit, in access se intimpla ceva. Si acest „ceva” are aceeasi reteta de succes pe care Teo si echipa de la Buftea reusisera s-o impacheteze pe placul publicului de sase seara: vedete, muzica, birfe. Consumabile, as spune eu. Deschiderea cu kitchy gurls si parlamentarul bufon? Un subiect plin de curiozitati chiar si pentru gospodinele care, probabil, nu le scot pe cele doua din „parvenite, urite, slabanoage etc.” Un subiect de un penibil digerabil exact de catre publicul acestei ore. Si restul: Andra, Medelin si Bamby. O reteta perfecta, as putea spune. Admirabila improvizatia cu Opik la muzicuta si Medelin gurist. „Versurile” celui din urma mi-au amintit de un copil de clasa a doua care „se face” ca vorbeste „pe engleza”. Insa muzical vorbind, momentul chiar a fost ok.

Revenind la Maruta, sa-i spuna cineva ca „featuring” nu se pronunta „fiuciaring”. Si ca la PRO nu prea merg milogelile si fisticelile adolescentine. Si nici postura unui host care nu detine controlul asupra tot ce se intimpla in platou. Publicul asta de filatoare care au timp sa ajunga acasa intre patru si sase p.m. indiferent de trafic asteapta un individ versat, care sa stabileasca o relatie apropiata cu ele, care sa treaca prin ecran si sa le faca sa se simta complice jocului sau. Si care sa poata dialoga firesc si cu un manelist, si cu Mariana Nicolesco. Iar daca Teo va avea proasta inspiratie sa bata palma cu antena si sa se aseze pe acelasi tronson orar, lucru pentru care mamaruta ar trebui sa-si faca zilnic vreo trei sute de mii de cruci ca sa nu se intimple, atunci sa te tii.

O scurta remarca despre titlul emisiunii: in termeni comerciali, „happy hour” inseamna reduceri, preturi speciale intr-o anumita perioada a zilei, ba chiar gratuitati. Cred ca majoritatea publicului-tinta face parte din acea categorie precauta cu titulaturile englezesti. Mai ales cu acelea care nu fac parte din universul sau cotidian. Just a thought.